Raed Arafat, în dimineaţa cutremurului la Braşov: Intervenţia la cutremur începe cu omul de rând

Secretarul de stat în MAI, Raed Arafat, venit sâmbătă în vizită la Braşov, la câteva ore după cel mai mare seism din România ultimilor ani, a ţinut să sublinieze că intervenţia la cutremur nu este numai a statului, a Guvernului central, nu este numai a pompierilor, ci începe cu omul de rând, cu comunitatea, cu autorităţile locale şi judeţene. Arafat a a adăugat că, în mod normal, forţa majoră vine din partea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, dintre toate structurile statului care intervin în acest sens. „E clar că primul care va interveni va fi cel care îl va ajuta pe vecinul lui şi nu este nicio ruşine şi nicio anomalie în acest sens. Primăria trebuie să fie pregătită, să aibă stocuri de alimente, de apă, trebuie să ştie unde să ducă sinistraţii care nu mai au locuinţe, dacă are paturi pentru ei, saci de dormit, tot ce trebuie în asemenea situaţii pentru a le putea acorda îngrijire pentru o anumită perioadă. Toate acestea sunt eforturi conjugate între autorităţile centrale, cele locale şi populaţie mai ales. Dar cel mai important lucru este ca populaţia să fie pregătită, să ştie cum să reacţioneze. Eu cred că asta poate salva cele mai mult vieţi”, a explicat Arafat.

Fără probleme la cutremurul din noaptea de vineri spre sâmbătă
„A fost un cutremur de 5,6 grade, conform datelor pe care le-am primit. L-am simţit şi în Braşov şi a fost simţit în mai multe zone din ţară, din fericire fără pagube, fără probleme deosebite. Noi, în secunda în care a avut loc cutremurul, la nivelul MAI, al IGSU, am început imediat verificările, dacă au fost probleme şi, bineînţeles, fiecare Inspectorat pentru Situaţii de Urgenţă a fost sunat şi întrebat şi urmărite apelurile de urgenţă şi solicitările populaţiei. Bineînţeles, nu au fost probleme, dar asta ne îndeamnă să rămânem pregătiţi. Cutremurele pot apărea oricând, poate peste 20 de ani, poate peste două minute, asta nu ştim”, a afirmat responsabilul MAI. Acesta a mai precizat că speră ca tot ceea ce s-a făcut în ultima perioadă la nivelul Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, al IGSU pentru informarea şi pregătirea populaţiei să aibă efect şi oamenii să nu intre în panică şi să fie pregătiţi cu alimente, apă, medicamente pentru cel puţin trei zile.

Cel mai mare cutremur de adâncime din ultimii ani
Un cutremur puternic, cu magnitudinea de 5,3 (revizuită de la 5,6), a avut loc în noaptea de vineri spre sâmbătă, în zona Vrancea. Seismul a avut loc la ora 2 şi 12 minute şi s-a simţit puternic şi la Braşov şi în întreg judeţul, fiind urmat şi de câteva replici. Cutremurul s-a resimţit în Vrancea, Buzău, dar şi în judeţele învecinate, precum şi la Bucureşti şi în Republica Moldova. Din fericire, nici la Braşov, nici în alte localităţi din ţară nu s-au înreistrat victime. Specialiştii spun că seismul care s-a produs la adâncimea de 91,6 km este cel mai puternic cutremur de adâncime petrecut în ţara noastră în ultimii ani. Intensitatea sa maximă a fost de V-VI grade pe scara Mercalli, fiind resimţit pe arie largă în Muntenia, Moldova şi Sudul Transilvaniei, dar şi în Bulgaria şi in Basarabia. În acest an, cel mai puternic seism de până acum avusese magnitudinea de 4,1 grade pe scara Richter şi s-a înregistrat în data de 7 ianuarie, în judeţul Buzău. Potrivit datelor INFP, cea mai importantă mişcare tectonică din România în ultimii ani a fost înregistrată în anul 2014, pe 22 noiembrie, când s-a produs un cutremur de 5,7 grade pe scara Richter, acesta fiind resimţit şi la Bucureşti.

Braşovul şi Făgăraşul, pe lista oraşelor cele mai afectate în cazul unui cutremur de peste 7 grade
Ce s-ar întâmpla, însă, dacă în România ar avea loc un seism de o magnitudine mai mare? 75% dintre români ar avea de suferit în cazul producerii unui cutremur major şi 15.000 de clădiri încadrate în clasa I şi a IIa de risc seismic s-ar prăbuşi la orice mişcare mai puternică a pământului, arată cele mai recente date furnizate de autorităţi. Acesta ar putea fi bilanţul unui seism de peste 7 grade pe scara Richter, iar printre primele zone care ar fi grav afectate într-un astfel de scenariu ar fi Bucureştiul, dar şi Braşovul.
Un eventual seism de magnitudine mare ar propaga efecte şi dincolo de graniţele ţării, iar din România cele mai afectate oraşe ar fi Iaşi, Focşani, Bucureşti, Olteniţa, dar şi Galaţi, Brăila, Tulcea, Ploieşti, Braşov, Făgăraş, Constanţa. Pe scurt, autorităţile estimează că, în cazul unui cutremur intens, aproximativ 75% din totalul populaţiei României ar fi afectată.