Reconstruită aproape de la zero, Cetatea Feldioara îşi va deschide larg porţile la 1 august

Feldioara este situată la 20 km de Braşov, spre nord, pe drumul E 60, în zona colinară desprinsă din Munţii Perşani care coboară spre est, până la râul Olt. Râurile Bârsa şi Vulcăniţa străbat vecinătatea localităţii şi se varsă în Olt, tot în această zonă. Densitatea hidrologică şi prezenţa pânzei freatice la mică adâncime au făcut ca apropierea cursurilor de apă să fie şi să rămână şi azi propice dezvoltării agriculturii.
Pe de altă parte, Feldioara se află la distanţe relativ egale de trei dintre masivele muntoase din zonă: 40 de km faţă de Bucegi, 30 de km faţă de Postăvaru şi 45 de km faţă de Piatra Craiului.
Aşezată pe un platou colinar, localitatea are o poziţie dominantă faţă de aşezările din Ţara Bârsei de Jos, iar învecinarea cu zona muntoasă împădurită a generat o altă categorie de ocupaţii tradiţionale, şi anume exploatarea forestieră şi prelucrarea lemnului.
De-a lungul istoriei, începând cu aşezarea cavalerilor teutoni pe aceste locuri, în secolul XIII, Feldioara a fost Scaun de Judecată, un secol mai târziu târg liber, pentru ca apoi să dobândească statutul de cetate de azil. Astăzi, din punct de vedere administrativ-teritorial, Feldioara este centrul comunei care mai include satele Rotbav şi Reconstrucţia.
Menţionăm că principalele puncte de atracţie turistică şi nu numai sunt reprezentate de Biserica Evanghelică din satul Rotbav, precum şi de Biserica Evanghelică şi Cetatea Ţărănească medievală recent restaurată din comună.

„Consolidarea, restaurarea şi punerea în valoare a Cetăţii Feldioara” a fost un proiect care a demarat în anul 2013, finanţatorul investiţiei, Consiliul Judeţean Braşov, alocând în acest scop peste 12 milioane de lei (trei milioane de euro).
Din fortăreaţa ridicată pe vremea teutonilor în secolul al XIII-lea mai rămăseseră „în picioare” doar trei ziduri - şi acestea extrem de degradate - astfel că edificiul a trebuit să fie refăcut aproape de la zero.
După o muncă de patru ani obiectivul a fost finalizat, recepţia lucrărilor având loc la sfârşitul lunii iulie anul trecut (25 iulie). Este, practic, a doua cetate reconstruită în judeţ, după Cetatea din Rupea, obiectiv care a intrat în circuitul turistic încă din anul 2014.
Mircea Gherghe, responsabilul de lucrări din partea Consiliului Judeţean Braşov, a declarat că cetatea a fost restaurată după imaginea pe care o avea în secolul al XVIII-lea, menţionând că proiectul s-a derulat cu avizul Ministerului Culturii.
„În acea perioadă, zidurile cetăţii erau tencuite şi am ales să le tencuim tocmai pentru a se păstra cât mai bine. Nu am inventat nimic faţă de imaginile şi documentele istorice. În ceea ce priveşte construcţiile de lemn care sunt peste ziduri, acestea s-au făcut după modelul istoric al vremii, deoarece nu au mai existat date despre structurile existente la această cetate. Pentru reconstrucţia şi renovarea zidurilor nu s-au folosit decât mortare de var şi piatră. Nu am folosit cimentul decât la subzidirea consolidării fundaţiei”, a explicat Mircea Gherghe.

Serviciu de pază non-stop, sistem de iluminat, centru info şi casă de bilete
Preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea, a ţinut şi el să facă precizări: „Valoarea estimată iniţial a fost de 23 milioane de lei, iar licitaţia a fost adjudecată la suma de 15.362.951,61 lei. În cele din urmă lucrările au costat 12,3 milioane de lei. Astfel s-a realizat o economie la bugetul judeţean de peste trei milioane de lei. Acum, la finele lucrărilor, Cetatea Feldioara devine un important punct de reper pe harta turistică şi culturală a judeţului. Orice obiectiv turistic este important pentru judeţ, dar şi pentru localitatea în care se găseşte. Este şi cazul Cetăţii Feldioara. Mă aştept acum, de ce să nu recunosc, la o creştere a turismului în zonă”.

La rândul său, primarul Sorin Taus (foto) declara în urmă cu un an: „Deşi lucrările au fost finalizate, obiectivul va fi inaugurat oficial şi îşi va deschide porţile abia ÎN LUNA SEPTEMBRIE, după ce vor fi amenajate spaţiile muzeale, dar şi zona de intrare către monument. Pe şantierele arheologice deschise au fost descoperite o serie de obiecte, unele de mare valoare, astfel că în spaţiile muzeale create vor fi aduse şi aceste exponate”.
Aşa se face că spaţiile muzeale adăpostesc ASTĂZI artefacte din perioadele neolitică, geto-dacică şi medievală. Obiectivul turistic beneficiază la această oră de un serviciu de pază non-stop, sistem de iluminat, precum şi de toate celelalte amenajări interioare şi exterioare, el putând fi vizitat de către localnici şi turişti.
Cu toate acestea, numai peste aproximativ zece zile, mai precis la 1 august, va fi deschis şi prezentat publicului larg, deoarece la intrare vor fi amenajate un centru info, dar şi o casă de bilete.

Descoperiri istorice şi arheologice uimitoare
Menţionăm că lucrările au demarat cu o cercetare arheologică aprofundată a întregului sit istoric, cercetare realizată sub coordonarea arheologului Daniela Marcu-Istrate. Descoperirile arheologice au evidenţiat că dealul cetăţii a fost locuit cu mii de ani în urmă, fiind scoase la lumină artefacte surprinzător de bine conservate din perioadele neolitică (cultura Cucuteni), geto-dacică şi medievală.
Cetatea are patru turnuri, în cele patru puncte cardinale, un zid de incintă, dar şi zidurile ce marchează vechea capelă existentă de pe vremea când aici a existat o Mănăstire Cisterciană.
Pe partea de nord se poate observa şi zidul teuton, dar şi o fântână care a fost scoasă la suprafaţă pe ultima sută de metri a săpăturilor, despre amplasamentul acesteia neexistând amănunte.