Redescoperiţi Cetatea Feldioara!

Demarat în 2013, proiectul „Consolidarea, restaurarea şi punerea în valoare a Cetăţii Feldioara” s-a încheiat, iar ieri s-a desfăşurat şi recepţia lucrărilor, în prezenţa primarului comunei, Sorin Taus, a preşedintelui Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea, a vicepreşedintelui Consiliului Judeţean, Adrian Gabor, şi a reprezentanţilor constructorului, respectiv SC Euras SRL Satu Mare.
Proiectul a fost finanţat în totalitate de administraţia judeţeană. Pentru efectuarea lucrărilor s-a cheltuit suma de 12.379.295 lei, în condiţiile în care valoarea estimată iniţial a fost de 23 de milioane de lei, iar după organizarea licitaţiei, contractul a fost adjudecat pentru suma de 15.362.951 lei. Practic, s-a realizat o economie la bugetul judeţean de peste 3 milioane de lei.

În august se va lucra la amenajarea muzeului
Chiar dacă lucrările au fost terminate, cetatea va fi deschisă în cursul lunii septembrie. Până atunci, a declarat primarul comunei, Sorin Taus, „vom amenaja spaţiile interioare din turnuri, în care va funcţiona un muzeu. Pe şantierele arheologice au fost descoperite o serie de obiecte valoroase, iar acestea urmează să fie expuse în cetate. De asemenea, în exterior, unde a funcţionat organizarea de şantier, vom amenaja o zonă de unde se vor putea cumpăra suveniruri”.
În timpul săpăturilor arheologice care s-au desfăşurat înainte de începerea lucrărilor propriu-zise, au fost descoperite obiecte care demonstrează că zona a fost locuită cu mii de ani în urmă. Astfel, au fost scoase la lumină artefacte bine conservate din perioadele neolitică (cultura Cucuteni), geto-dacică şi medievală, care urmează să fie expuse în noul muzeu al Feldioarei. Potrivit responsabilului de şantier din Consiliul Judeţean, Mircea Gherghe, cele mai multe obiecte descoperite au fost din perioadele anterioare Evului Mediu. Cercetarea arheologică aprofundată a întregului sit istoric a fost realizată sub coordonarea arheologului Daniela Marcu-Istrate.

Istorie dezgropată
Lucrările de restaurare au luat în considerare, pe lângă documentarea istorică, şi concluziile săpăturilor arheologice. Astfel, Alin Stoica, reprezentantul firmei care a efectuat lucrările de restaurare, a dat exemplu fântânii cetăţii, aceasta fiind descoperită „pe ultima sută de metri”. De asemenea, tot în această etapă au fost identificate şi porţiunile de zid provenind din perioada în care, la Feldioara, au fost cavalerii teutoni, pentru că multe dintre construcţiile din această incintă sunt ulterioare. Tot în această etapă a implementării proiectului a fost descoperit şi un cuptor, care a fost reconstruit parţial.

Fortificaţiile teutone iniţiale au fost conservate
Pentru „readucerea la viaţă” a Cetăţii Feldioara au fost restaurate zidurile de incintă şi cele patru turnuri  (turnurile de Nord, Sud, Est, Vest şi zidul Zwinger de protecţie), fiind luat ca moment istoric secolul al XVII-lea. În aceste condiţii, construcţiile au fost tencuite, această tehnologie de conservare a zidurilor fiind folosită în secolul amintit. Fortificaţiile teutone iniţiale, descoperite în partea nordică, au fost conservate, acestea nefiind tencuite. În curtea interioară au fost puse în valoare, prin marcare la nivelul solului, resturile unei capele iniţiale şi ale unei mănăstiri cisterciene. De asemenea, a fost reconstruită fântâna şi s-a amenajat un spaţiu de belvedere pe zidul de strajă, de unde poate fi admirată panorama Ţării Bârsei.
Având în vedere că forma iniţială a cetăţii nu a fost cunoscută în totalitate, au fost reconstruite doar turnurile şi zidurile despre care existau informaţii certe cu privire la aspectul lor. S-au făcut lucrări de consolidare, subzidiri, injectări şi alte forme conservare a zidurilor vechi, după care a urmat reconstrucţia, folosindu-se piatră, cărămidă, lemn şi învelitori din ţigle ceramice.
În cazul turnurilor, pentru a nu se face confuzia între zidurile iniţiale şi ceea ce s-a construit acum, constructorii au folosit lemnul.

„Nu am inventat nimic”
„Nu am inventat nimic. Construcţiile din lemn s-au făcut tot după tehnologia şi volumetria specifică secolului al XVIII-lea, chiar dacă nu mai existau date despre structurile existente la această cetate. Nu am folosit cimentul decât la subzidirea consolidării fundaţiei. În rest, s-au folosit mortare de var şi piatră”, a explicat Mircea Gherghe.
La rândul său, reprezentantul constructorului, Alin Stoica, a precizat că acest proiect a fost o provocare în ceea ce priveşte materialele de construcţie: „Nu puteam folosi orice. De asemenea, cu ajutorul arhitecţilor am încercat să nu inventăm elemente ale acestei contrucţii, ci să păstrăm imaginea istorică a acestei cetăţi”.
De altfel, preşedintele CJ Braşov, Adrian Veştea, a a afirmat că toate lucrările au fost efectuate cu avizul Ministerului Culturii.

Un nou punct de reper pe harta turistică a judeţului
În timpul recepţiei lucrărilor, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea, a anunţat că „acum, finalizarea lucrărilor, Cetatea Feldioara devine un important punct de reper pe harta turistică şi culturală a judeţului. Orice obiectiv turistic este important pentru judeţ, dar şi pentru localitate în care se găseşte. Este şi cazul Cetăţii Feldioara, de aceea îl felicit pe domnul primar pentru modul în care a colaborat cu administraţia judeţeană în finalizarea acestui proiect. De acum înainte, Primăria Feldioara împreună cu Consiliul Judeţean trebuie să facă demersuri pentru a face cunoscută cetatea atât în ţară, cât şi în străinătate. Prin creşterea numărului de turişti va creşte nivelul de trai al locuitorilor din Feldioara şi implicit din judeţul Braşov”.