Regal de muzică de cameră la Braşov!

Luna iulie a avut o însemnătate specială pentru Filarmonica Braşov. Festivalul Internaţional al Muzicii de Cameră, desfăşurat în perioada 8 – 12 iulie, activitate care s-a manifestat pe parcursul a cinci seri, ne-a întors în timp!
Născut la iniţiativa maestrului Ilarion Ionescu – Galaţi, atunci când Braşovul arăta, ce-i drept, altfel din dorinţa de a arăta lumii că viaţa muzicală alături de cea culturală avea aspecte deloc neglijabile, şi totodată de a aşeza oraşul de poveste de la Poalele Tâmpei pe harta muzicală a lumii într-un loc special, Festivalul Internaţional al Muzicii de Cameră a ajuns în acest an la cea de-a 42-a ediţie. Cu întreruperi din când în când, acesta a continuat să fie un fanion al muzicii de cameră, demn de luat în seamă de marii muzicieni ai lumii, festivalul fiind singurul de acest gen din Europa. Un festival cu totul ieşit din comun, la care au participat formaţii de renume internaţional, un festival care a dorit în primele sale ediţii să încurajeze formaţiile studenţesti, astfel existând matinee în care se desfăşurau etapele de concurs ale formaţiilor de muzică de cameră ale tinerilor interpreţi.
Aşa cum ne-a obişnuit, Festivalul Internaţional al Muzicii de Cameră a devenit un regal al muzicii clasice, o lume muzicală, fascinantă de virtuozitate instrumentală şi sonorităţi ample, un tablou ce reflectă o provocare spectaculoasă şi atractivă, şi care în acelaşi timp ne vorbeşte despre interacţiune, comunitate, sărbătoare. Astfel, la această ediţie am avut privilegiul să ascultăm artişti consacraţi, veniţi din Japonia, Argentina, Polonia, Italia, Franţa. Ne-am întâlnit cu un public dornic, cuprins de curiozitate şi nerăbdare, cu melomani ce au fost prezenţi seară de seară.
Prezenţele artistice şi-au justificat din plin referinţele deosebite cu care s-au prezentat. Deschiderea festivalului a revenit formaţiei camerale pariziene, Cvartetul „Enescu”, cvartetul cel mai longeviv în aceeaşi formulă încă de la înfiinţare, format din Constantin Bogdănaş – vioară, Florin Szigeti – vioară, Vladimir Mendelssohn – violă şi Dorel Fodoreanu – violoncel. Publicul s-a bucurat de prezenţa pe scenă a artistului japonez Takashi Shimizu – vioară, a muzicianului Săndel Smărăndescu – contrabas, Bruno Canino – pian şi Anton Niculescu – violoncel.
De asemenea, prezenţa celebrului violonist Alexandru Tomescu a fost o încântare pentru cei prezenţi în sală, artistul fiind recunoscut pentru sonoritatea Turneului Stradivarius, turneu internaţional ce se deşfăşoară în fiecare an. Dintre artiştii invitaţi în festival, mai amintim de Marian Movileanu - violă, Andrei Licareţ – pian, Silvia Mazzon – vioară şi Marcello Mazzoni – pian, Attila Pasztor – violoncel (Austria), Răzvan Dragnea – pian, Elisa Fluder (Polonia), Lapo Vannuci – chitară, Luca Torrigiani – pian (Italia) şi Francesco Manara, prim violonist la Scalla di Milano. O prezenţă aparte în cadrul evenimentului a fost cea a lui Omar Massa din Argentina,  care alături de violonistul Alexandru Tomescu a evoluat la un instrument mai puţin cunoscut numit bandoneon şi care a impresionat publicul prin interpretarea într-o manieră unică, nemaicântată până acum a Baladei lui C. Porumbescu, la vioară şi bandoneon. O adevarată încântare şi provocare pentru auzul melomanilor!
S-a evidenţiat claritatea expunerii şi expresiei, fără a pierde nici o clipă din vedere coeziunea întregului cu toată forţa de sugestie a muzicii, din program făcând parte următoarele lucrări de A. Dvorak, Fr. Schubert, J. Brahms, S. Rahmaninov, F. Mendelssohn – Bartholdy, J. S. Bach, Fr. Haendel, L. van Beethoven, J. Messenet, Fr. Kreisler, A. Glazunov, Fr. Liszt. A. Arenski, M. Carcassi, M. Castelnuovo, J. Haydn, T. A. Vitali.
A adus ceva Festivalul? A dăruit el ceva publicului? A adus. Și a dat. Un aport care nu poate fi
cuantificat, o energie vie ce se va transforma în trăiri şi emoţii ce vor deveni amintiri, o nouă filă cuprinsă în istoria muzicală a Braşovului. A adus un suflu romantic cu un ton jovial al salonului de epocă de altădată! Am fost tentaţi să mergem la excesele epocii – cultivate mai ales de admiratorii şi susţinătorii artiştilor dar şi de unii interpreţi virtuozi, dacă nu am fi conştienţi de parametrii interpretativi ce ţin de întoarcerea la realităţile partiturilor, la memoriile şi mărturiile lăsate de compozitori, fără a submina în vreun fel personalitatea – unică – a fiecărui artist şi nici sensibilitatea muzicală.
Aşadar, când vorbim despre Festivalul Internaţional al Muzicii de Cameră de la Braşov, putem vorbi despre o adevărată gală, caracterizată de tot ceea ce reprezintă cu adevărat un asemenea moment... elegantă, rafinament, fineţe a interpretării, sensibilitate, profesionalism şi dăruire (poate părea ciudat, dar aici intră atât artiştii cât şi melomanii prezenţi în sală, unii dintre ei fiind prezenţi seară de seară, care au arătat ce înseamnă un „public profesionist”).
Festivalul s-a desfăşurat sub îndrumarea artistică a directorului Filarmonicii Braşov, Anton Niculescu, fiind Directorul FIMC 2019.
Director de Onoare a fost maestrul I.Ilarion-Galaţi, iniţatorul acestui important eveniment. Pe parcursul desfăşurării festivalului, s-a alăturat şi maestrul Ovidiu-Dan Chirilă, dirijor al Filarmonicii Braşov, cu scurte prezentări şi incursiuni în programul serii.
Lăsăm în ceea ce urmează, câteva impresii ale celor prezenţi la Festival, ca o mărturie a ceea ce înseamnă o astfel de manifestare pentru Braşov, pentru contribuţia pe care o aduce imaginii pe care şi-o formează oraşul din punct de vedere cultural, lucru esenţial pentru educarea şi dezvoltarea unei comunităţi, prezenţa publicului cunoscător a ceea ce înseamnă sensibilitatea muzicii de cameră la un nivel de interacţiune de mare rafinament şi stil, confirmând valoarea unui asemenea act artistic.
„Un cvartet de Mozart, beneficiind, pe lângă minunata scriitură, şi de prezenţa a două interprete fermecătoare, nu avea cum să nu placă celor care au ales Sala Patria în loc de Festivalul de la Cristian! O seară cu trio, cvartet şi cvintet: se putea dori ceva mai mult? Splendid opusul cu numărul 34 al lui Johannes Brahms, ce bucată ruptă din raiul muzicii... “
„Două impresii mi s-au părut demne de a fi notate: 1) asocierea insolită a bandoneonului cu vioara Stradivarius a lui Alexandru Tomescu, rezultând un timbru catifelat, uşor melancolic; 2) trioul lui Anton Arenski, o bijuterie camerală prea rar ascultată în sala de concert (pentru mine este o primă audiţie, mulţumesc celor ce au programat-o!)”