Curs BNR

1 EUR = 4.9761 RON

1 USD = 4.6567 RON

1 GBP = 5.7878 RON

1 XAU = 346.6114 RON

1 AED = 1.2678 RON

1 AUD = 3.0265 RON

1 BGN = 2.5442 RON

1 BRL = 0.9073 RON

1 CAD = 3.4036 RON

1 CHF = 5.0938 RON

1 CNY = 0.6426 RON

1 CZK = 0.1971 RON

1 DKK = 0.6673 RON

1 EGP = 0.0972 RON

1 HUF = 1.2649 RON

1 INR = 0.0559 RON

1 JPY = 3.0059 RON

1 KRW = 0.3389 RON

1 MDL = 0.2605 RON

1 MXN = 0.2744 RON

1 NOK = 0.4252 RON

1 NZD = 2.7633 RON

1 PLN = 1.1511 RON

1 RSD = 0.0425 RON

1 RUB = 0.0503 RON

1 SEK = 0.4287 RON

1 TRY = 0.1432 RON

1 UAH = 0.1179 RON

1 XDR = 6.1310 RON

1 ZAR = 0.2433 RON

Editia 8170 - 25 apr 16:51

După distrugerea serelor de la Codlea,

România importă flori de 20 de milioane de euro

Autor:

Publicat la 06 noiembrie 2014

România importă flori de 20 de milioane de euro
Piaţa de flori din România va înregistra în 2014 o uşoară scădere, până la 190 de milioane de euro, comparativ cu 2013, când cele 2.000 de florării înregistrate la Registrul Comerţului au realizat vânzări de circa 200 milioane de euro, a declarat Marius Dosinescu, director general al site-ului FlorideLux.ro.
„Din întreaga industrie de floristică, piaţa online de flori reprezintă circa 2,5%. Dacă sectorul clasic de vânzări scade, florăriile online înregistrează creşteri anuale de circa 30%. Cu o marjă de profitabilitate de 10-30%, piaţa florăriilor online este tot mai atractivă pentru mulţi întreprinzători. Investiţia medie într-o florărie online care se vrea importantă în piaţă este de circa 15.000 de euro", a mai spus Marius Dosinescu. 
În prezent, circa 130 de magazine online de flori îşi împart piaţa autohtonă, dar numai câţiva sunt cei care contează cu adevărat din punct de vedere al business-ului. „La ora actuală, principalele probleme ale pieţei româneşti de flori sunt date de lipsa producătorilor locali sau a unor programe din fonduri europene de încurajare a producţiei locale. O altă problemă este lipsa forţei calificate de muncă, precum şi percepţia tinerilor faţă de meseria de florar", a precizat Marius Dosinescu. 
Potrivit sursei citate, importurile de flori au fost, în 2013, de 20 milioane de euro, în timp ce exporturile au totalizat numai 1,8 milioane euro. „Producţia de flori a început să crească în România, în 2012, obţinând 180 milioane de fire de flori, din care 150 milioane de fire plantate în câmp, iar restul, în sere. De asemenea, suprafaţa plantată a crescut până la 282 de hectare, în câmp, şi până la 115 hectare, în spaţii protejate", a completat Silvia Ştefan, reprezentatul Ministerului Agriculturii.
 
Codlea era „oraşul florilor” înainte de Revoluţie 
Serele de la Codlea şi Oradea produceau peste 10 milioane de flori în fiecare an şi mii de tone de legume pentru export. Erau faimoase în întreaga lume şi concurau cu cele mai importante plantaţii din „Ţara Lalelelor”. Acum, însă, au ajuns un morman de moloz şi fiare contorsionate. 
Din Sere Codlea au mai rămas câteva clădiri vandalizate şi hectare întregi de pământ pârjolit. De aici, se exporta cu preponderenţă din Europa, din Anglia şi Franţa până în Olanda şi Germania. Până la Revoluţie, cea mai mare parte din producţia de pe cele 60 de hectare de sere şi 200 de hectare de teren arabil ajungea la export.
În total, un profit anual echivalent de patru milioane de euro, pe care serele din Codlea îl scoteau în anii '80 din vânzarea celor 10 milioane de flori. 
Istoria serelor de la Codlea începe la jumatatea secolului al XIX-lea. Ele au fost construite de saşii care au învăţat meserie de la specialiştii olandezi, primii grădinari ai Casei Regale din România.
Serele erau îngropate pe jumătate în pământ, pentru a face faţă temperaturilor scăzute din perioada iernii. După venirea la putere a comuniştilor, construcţiile saşilor au fost naţionalizate şi comasate între 1967 şi 1969, într-o singură societate agricolă - Serele Codlea. Pentru români, serele însemnau garoafele oferite lui Nicolae şi Elena Ceauşescu cu prilejul vizitelor din ţară şi, uneori, freziile ajunse în pieţe primăvara. În schimb, în străinătate, oraşul Codlea era cunoscut în 1980 drept Oraşul Florilor.
„Serele erau orientate spre producţia de flori, unele dintre cele mai puternice din Europa. Şi nu greşesc”, spune Valeriu Tabără, fost ministru al Agriculturii. Trandafiri şi garoafe americane au fost cultivate pe 70% din suprafaţa serelor. Unde nu creşteau flori, cei 1.200 de angajaţi plantau roşii, castraveţi şi cartofi. Imediat dupa Revoluţie s-au produs mai bine de 200.000 de tone de legume. Se trimitea aproape zilnic câte două, trei, patru tiruri de legume numai la export.
+0 -0

Comentarii

nu este nici un comentariu

Adaugă un comentariu

(nu va aparea pe site)
loading

Din aceeași categorie