România, singura ţară europeană în care statul nu alocă bani pentru ariile protejate

România are aproape 24% suprafaţă de arii protejate, dar nicio strategie naţională pentru cei care le au în grijă. Aşa se face că, exceptând Delta Dunării, asociaţiile şi ONG-urile care le administrează se descurcă aşa cum pot, mai ales din punct de vedere financiar. De altfel, România este singura ţară europeană în care statul nu alocă bani pentru ariile protejate, susţin administratorii ariilor protejate.
La cea de-a treia ediţie a Galei Ariilor, desfăşurată în Poiana Braşov, în perioada 4-6 decembrie, aproximativ 150 de specialişti, implicaţi activ în conservarea naturii, s-au reunit pentru a discuta despre viitoarea strategie, menită să stabilească responsabilităţi de ambele părţi: administratori şi stat. Strategia a fost deja schiţată, în două întâlniri de lucru care au avut loc anul acesta la Sibiu şi la Braşov. Cea mai importantă problemă rămâne finanţarea. Organizaţiile mizează în prezent doar pe fondurile europene şi private şi pe voluntariat. „Să se asigure finanţare şi în ţara noastră. Suntem singurul stat din Europa în care statul nu alocă buget pentru aceste activităţi extrem de importante. (...) Pasiune şi entuziasm. Aceasta este definiţia oamenilor care lucrează în momentul de faţă în arii protejate. Aşa a fost posibil. Dar deja apare o oboseală, apar foarte multe probleme pe care administratorii actuali nu le pot rezolva fără fonduri”, a subliniat Erika Stanciu, director ProPark Fundaţia pentru Arii Protejate.

Strategie pentru următorii 10 ani
Strategia propusă pentru următorii 10 ani, ce va urma să intre într-o dezbatere, va atinge cinci puncte principale care ar putea rezolva lipsurile din acest moment, în acest domeniu. Pe lângă asigurarea finanţării de bază de către stat, o altă dorinţă a administratorilor este crearea unor reţele a ariilor protejate, conectate prin coridoare pentru faună. O altă dorinţă este ca şi comunitatea să se implice, astfel încât aria protejată să devină un brand pentru ea. Alte puncte în strategie sunt formarea specialiştilor,  dar şi partea de conştientizare a populaţiei pe importanţa ariilor protejate.
Ieri, ultima zi a evenimentului, a fost dedicată organizării unor excursii în 5 arii protejate din Braşov pentru un schimb de experienţă.
Evenimentul a fost organizat de ProPark Fundaţia pentru Arii Protejate.

Premiate şi realizările din mediu
La Gala Ariilor protejate au fost evidenţiate şi realizările deosebite din arii protejate în anul 2017, iar în concursul organizatorilor au fost înscrise 34 de proiecte la un număr de 6 secţiuni.
Câştigătorii sunt:
Natură Pentru toţi - Concurs de fotografie: Asociaţia pentru Conservarea Diversităţii Biologice (fotografia: Situl Soveja)
Dezvoltarea Ecoturismului- Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului – Geoparc Internaţional Unesco
Destinaţia Ecoturistică: Ţara Haţegului - Retezat
Educaţie pentru Natură - Asociaţia pentru Conservarea Diversităţii Biologice
Conservarea şi refacerea habitatelor acvatice pentru vidrele din sud-estul României
Promovare: Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului – Geoparc Internaţional Unesco
Conservarea Biodiversităţii În Ariile Protejate: Administraţia Parcului Natural Vânători Neamţ- Reintroducerea speciei zimbru.

El e rangerul „Jos Pălăria”
Concursul „Rangerul «Jos Pălăria»”, organizat în premieră anul acesta şi care s-a desfăşurat în timpul evenimentului, a fost câştigat de Feczko Tiberiu (foto), ranger în Parcul Naţional Defileul Jiului. Departajarea s-a făcut prin probe teoretice (interpretare, identificare specii de floră şi faună), precum şi printr-o probă de teren – orientare.