Romeo Paşcu şi valiza din `89

Foto: Romeo Paşcu, înainte de Revoluţie

Romeo Paşcu, 75 de ani, fost conducător la Bistriţa, Baia Mare, FC Bihor, FCM Braşov, Astra şi Petrolul şi unul dintre numele grele din vechea „Cooperativă”, a acordat un interviu despre momente tumultoase din viaţa lui. Unul dintre acesta a fost Revoluţia din 1989, care l-a prins cu o sumă mare de bani în casă. „Închipuie-ţi că încasam câte 20.000 de lei pe lună, aveam primă 5.000 de lei acasă şi 10.000 de lei în deplasare. Dolarul era trei lei şi ceva. Dacă mergeam la Praga, Budapesta sau Viena cu diferite probleme de serviciu sau extra, schimbam acolo leii la orice bancă. La o sută de mii de lei, scoteam cam 30.000 de mărci, de exemplu. Iar la graniţă nu mă întreba nimeni nimic, încă din perioada când fusesem preşedinte sau vice la Oradea, în intervalul 1978-1987”, a spus Romeo Paşcu pentru Gazeta Sporturilor, întrebat fiind cam cu câţi bani l-a prins schimbarea de regim.
La Revoluţie era director general la FCM Braşov. „Când au început mişcările în Braşov, am ieşit în stradă în momentele în care veneau oamenii de la fabrica de elicoptere Ghimbav. M-a recunoscut unul şi mi-a cerut să facem schimb de haine: i-am dat sacoul meu, pe care-l luasem din Italia, şi mi-a dat o pufoaică ponosită. Dar am stat mai mult în casă, fiindcă mă temeam când am văzut că se trage. Aveam o vilă chiar în centrul oraşului şi mi-era frică să nu murim nevinovaţi”. După acest moment, pe 18 decembrie spune că a făcut o vizită specială la Bucureşti, la cineva de la Direcţia Securităţii Statului. „Mi-a zis: Du-te acasă, că se vor întâmpla lucruri neaşteptate! Ai grijă de familie şi bagă «aspiratorul» în funcţiune! «Păi, soţia face curăţenie, nu eu!». «Romică, eşti prea emoţionat! Nu înţelegi? Vin vremuri complicate. Pune-ţi la adăpost valorile, aur, bani, bijuterii, ce ai prin casă!». Atunci mi-a picat fisa!”. A doua zi a şi plecat, împreună cu soţia, „undeva în Ardeal, spre Cluj”, dar pe drum şi-a dat seama că uitase la Braşov o geantă plină cu bani, de diferite valute: dolari, mărci, ruble, forinţi, şilingi. Când s-a întors, valiza îl aştepta, „pe hol, la vedere”. „Un ditamai diplomatul! Dar n-avea cine să intre, fiindcă aveam o uşă de stejar, cu un sistem şmecher cu două clanţe şi un câine lup mai deştept decât mine. Turlin îl chema şi mi-l oferise Nicu Ceauşescu de la Școala de dresaj a Miliţiei de la Sibiu. În fine, i-am dat geanta colegului meu de la club, directorul sportiv Ilie Luca, a băgat-o în portbagajul unei Dacii, a pus perne şi pături peste ea şi a plecat spre finul lui. Pe drum i-au oprit gărzile patriotice, i-au controlat superficial şi i-au lăsat să treacă mai departe, că altfel adio, lovele! I-am recuperat când am plecat în America şi băgasem deja «aspiratorul»”.