S-au pierdut banii pentru reabilitarea curţii Bisericii Negre

Primăria Braşov nu a reuşit să obţină o finanţare nerambursabilă pentru reabilitarea curţii Iohannes Honterus a Bisericii Negre cu bani din granturile norvegiene, întrucât proiectul a fost declarat neeligibil. Evaluatorii din cadrul Ministerului Culturii au precizat că banii nerambursabili prin mecanismul financiar SEE (Spaţiul Economic European), ce are drept state donatoare Norvegia, Islanda şi Liechenstein ar fi putut fi alocaţi doar în cazul în care s-ar fi efectuat reabilitarea întregului ansamblu arhitectural istoric, respectiv ca în proiect să fie inclusă şi reabilitarea Bisericii Negre.
Prin ordinul Ministerului Culturii nr.2.571 au fost declarate monumente istorice atât ansamblului „Biserica Neagră” şi curtea acesteia, cât şi fostul cimitir parohial, situat tot în curtea bisericii, tocmai pentru ca să se poată accesa o finanţare nerambursabilă, numai că evaluatorii au avut o altă părere după ce a fost depus proiectul. Prin acest mecanism financiar fuseseră puse la „bătaie” aproximativ 306 milioane de euro, pentru perioada de finanţare 2009-2014, care se află în desfăşurare, şi care finanţează proiecte din 23 de domenii.
Costurile de realizare a lucrărilor de reabilitare a curţii Bisericii erau estimate la suma de 8.862.929,37 lei (1.982.447,80 euro). „Vom identifica altă sursă de finanţare care nu va condiţiona finanţarea pe întreg ansamblul Bisericii Negre, ci alocă fonduri pe fiecare obiectiv”, a explicat Sorin Toarcea, purtătorul de cuvânt al Primăriei Braşov.

Finanţare directă, fără „intermediari”
La întâlnirea de săptămâna trecută cu Ambasadorul Norvegiei, Excelenţa Sa, Tove Bruvik Westberg, primarul Braşovului George Scripcaru a propus ca alocarea fondurilor prin mecanismul financiar SEE să se facă direct prin intermediul ambasadelor, iar Guvernul României să nu mai fie implicat. „Eu nu am încredere că Ministerul Culturii sau orice alt minister este obiectiv în ceea ce face şi nu cred că derularea acestor fonduri ar trebui să fie făcută prin intermediul Guvernului. Sigur că este doar o sugestie, însă cred că ambasada ar trebui să se implice în aşa fel încât criteriile de acces să fie stabilite la nivelul ambasadei, iar proiectele să fie depuse de către primării direct la ambasadă, care să decidă dacă proeictele sunt sau nu eligibile. Lucrurile sunt excesiv politizate şi centralizate la nivel de guvern în România, şi asta este foarte rău”, a explicat Scripcaru. Ambasadorul Norvegiei a precizat că va lua în considerare propunerea primarului Braşovului în derularea următoarei perioade de finanţare, ţinând cont că actuala este în plin proces de desfăşurare şi nu se mai poate face nimic.

Ce presupune proiectul de reabilitare
Lucrările de reabilitare a curţii Bisericii Negre ar urma să fie realizate după un proiect selecţionat în urma unui concurs de arhitectură organizat de municipalitate în 2011. Proiectul şi-a propus tocmai păstrarea calităţii istorice a zonei. În principal, este prevăzută înlocuirea pavimentului existent cu unul nou, din pietriş fin şi piatră de nisip, şi reabilitarea unor elemente de pavaj şi rigole, propunerea fiind orientată spre structura conceptului din 1884. Pavimentul nou va semăna cu cel existent, păstrându-se astfel caracterul aparte al locului. De asemenea, este prevăzută amplasarea unor obiecte de mobilier urban şi reabilitarea iluminatului public, care se va încadra în acest ansamblu arhitectural. În cadrul proiectului ar urma să fie reamenajate şi accesele în corpurile de clădire ale Liceului Johannes Honterus, respectiv  treptele din piatră naturală cu inscripţii despre istoricul fiecărui imobil, dar şi accesele în Biserica Neagră, respectiv covoarele de acces din piatră naturală din dreptul fiecărei dintre cele 6 porţi ale bisericii.