Sclav la Poştă pentru 1.200 de lei. Sindicaliştii ameninţă cu mişcări de protest

Sindicatele Companiei Naţionale Poşta Română (CNPR) atrag atenţia că în interiorul Companiei există nemulţumiri mari. Una dintre nemulţumiri, exprimată prin vocea reprezentanţilor din Braşov ai Sindicatului Lucrătorilor din Poşta Română (SLPR), este cea privitoare la neacordarea concediilor de odihnă, de mai mulţi ani, mai ales pentru salariaţii care lucrează în mediu rural. De asemenea, agenţii şi factorii poştali solicită ca funcţia lor să fie introdusă în lista salariaţilor cu condiţii deosebite de muncă (în scopul diminuării vârstei de pensionare), pentru a nu mai fi nevoiţi să străbată prin ger, arşiţă, ploaie, viscol, zeci de kilometri, cu câte 10-20 de kilograme atârnate de gât, până la vârsta de 65 de ani.
Deşi sunt în ghişee, situaţia angajaţilor de aici nu diferă foarte mult. Salariile mici, condiţiile uneori insalubre din oficiile poştale (care ar trebui igienizate şi deratizate), lipsa unei reţele tehnologice bine puse la punct îi afectează pe toţi angajaţii. Afectaţi sunt şi clienţii, care sunt nevoiţi să stea la cozi şi uneori se mai şi enervează, deşi angajatul de la ghişeu încearcă să-şi îndeplinească sarcinile cât mai eficient, spun reprezentanţii Sindicatului. „Lipseşte aparatura necesară, imprimantele sunt vechi, softurile nu sunt unitare, lipsesc materialele consumabile, pixuri, capse, tot ce e necesar pentru activitate, uneori şi produsele de curăţenie, pe care angajaţii sunt nevoiţi să le aducă de acasă sau să le plătească din buzunar. La asta se adaugă lipsa acută a  personalului, din cauza normativelor insuficiente. Acum, procentajul de înlocuire, pentru situaţiile în care lipsesc provizoriu colegi, este de 11%, iar noi am cerut 17%, pentru a face cât de cât faţă”, a explicat Ştefania Butunoiu (foto), lider SLPR filiala Braşov.

Angajaţii Poştei au 2.136 de zile de concediu de odihnă neefectuat
Angajaţii Poştei sunt tot mai puţini, astfel încât cei rămaşi nu mai au cum să-şi ia toate zilele de concediu, pentru că nu are cine să-i înlocuiască, au mai spus reprezentanţii Sindicatului.
La nivelul judeţului Braşov, anul 2015 s-a încheiat cu 2.136 de zile de concediu neefectuate. Pe partea cealaltă, au fost 3.024 de zile de concediu medical. „Uzura este foarte mare, oamenii se îmbolnăvesc, fiindcă nu îşi pot lua concediul de odihnă, se acumulează ore suplimentare neplătite, volumul de muncă este foarte mare, dar şi media de vârstă este ridicată, undeva la 45 de ani. Intervine şi uzura psihică. Unii spun: «mare lucru, să duci şi să bagi nişte plicuri în cutiile oamenilor. Dar factorul poştal, chiar dacă foarte multă lume nu ştie, trebuie să fie şi sociolog, să stea de vorbă cu toată lumea, trebuie fie şi jurist, să cunoască prevederile codului de procedură penală, de procedură civilă şi normele tehnice pentru fiecare tip de trimitere, fiindcă are o răspundere. Nu le cunoaşte, este amendat. Nu le îndeplineşte corect, este amendat”, a punctat Codruţ Bejenaru, diriginte oficiu poştal municipal Braşov şi vicepreşedinte al SLPR filiala Braşov.

532 de salariaţi şi alţi 102 în centre de tranzit
Braşovul, fiind în centrul ţării, are cea mai mare platformă de expediţie din România, iar aici lucrează 102 angajaţi. În plus, în cele 116 subunităţi poştale rămase în judeţ lucrează 532 de oameni. Salariul unei oficiante de la ghişeu abia depăşeşte 1.300 de lei, iar al unui factor poştal ajunge la maximum 1.200 de lei. „Avem o nemulţumire şi faţă de ANCOM, Autoritatea Naţională din Comunicaţii, care nu ia în calcul la decontarea serviciilor faptul că pentru a duce corespondenţa în locurile unde numai noi mergem sunt cheltuieli foarte mari. În mediul rural, oamenii sunt angajaţi cu normă parţială, dar numai banii, beneficiile sociale şi concediile sunt la jumătate. Munca este dublă. Oficiile sunt deschise în casele angajaţilor, dar compania nu le plăteşte utilităţile sau curăţenia”, mai spune Bejenaru.

Revendicările, trimise conducerii naţionale
Sindicaliştii acuză nerespectarea Contractului Colectiv de Muncă, valabil pentru perioada 2008-2018.
De exemplu, de şapte ani, angajaţii nu mai primesc prime în bani la sărbătorile de Paşti, Crăciun, 8 Martie sau de Ziua Poştei. De trei ani nu se mai subvenţionează cu 2% din fondul de salarii acordarea biletelor de odihnă şi tratament. Toate revendicările, sindicaliştii le-au cuprins într-un memoriu ce a ajuns deja pe masa conducerii Companiei. Încă nu a venit niciun răspuns.
Dacă nu vor fi găsite soluţii la problemele cu care se confruntă la locul de muncă, urmând calea legală, vor începe mitingurile la nivel naţional.

Vor măsuri de creştere a veniturilor
Sindicaliştii braşoveni din Poştă au amintit şi de situaţia economică a societăţii, îngreunată de salariaţi pe care fiecare director numit politic la Companie i-a adus cu sine în companie, pe salarii mari şi cu atribuţii mici. „Directorii au fost îndepărtaţi, dar cei aduşi au rămas. Nu îi poţi da afară, că te dau în judecată şi le plăteşti salariul din urmă, cu dobândă, pentru anul cât stau acasă şi aşteaptă sentinţa”, au explicat liderii sindicali.
SLPR a cerut Guvernului şi ministerului de resort să-i oblige pe directori să ai măsuri de creştere a veniturilor CNPR, dar şi anularea datoriilor către bugetul de stat, debite care provin din amenzile aplicate companiei, pentru erori manageriale, concomitent cu recuperarea sumei de la autorii acestor erori.

„RESTRÂNGERE DE ACTIVITATE”. OP 6 Braşov, de pe str. Jepilor, locul conferinţei de presă de ieri. Jumătate din spaţiu e nefolosit, în paragină.

Puncte în lista revendicărilor
- Majorarea în sumă fixă a salariului.
- Acordarea procentului de 2% din fondul de salarii pentru reluarea subvenţionării biletelor de odihnă şi tratament, întreruptă de 3 ani, din ordinul directorului general Ion Smeianu.
- Reacordarea cadourilor în bani prevăzute în CCM 2008 – 2018 cu ocazia sărbătorilor legale.
- Acordarea anuală a concediilor de odihnă.
- Încadrarea agenţilor poştali care lucrează în centre de tranzit pe timp de noapte, în grupă de condiţii speciale de muncă, în scopul diminuării vârstei de pensionare.
- Deblocarea şi ocuparea imediată a posturilor vacante rezultate din normare.
- Acordarea sporului de până la 35% salariaţilor cărora li se repartizează volumul parţial sau total de activitate al altor salariaţi care nu sunt prezenţi, din prima zi de înlocuire a acestora.
- Majorarea procentajului de 11% folosit în prezent pentru stabilirea numărului de salariaţi necesar pentru înlocuirea celor aflaţi în concediu de odihnă.
- Achiziţionarea în regim de urgenţă a unor softuri performante şi reţelei informatice.
-  O singură aplicaţie care să fie folosită de toate oficiantele.

Profit pervers

O conferinţă de presă privind situaţia de la Poşta Română, a avut loc ieri şi la nivel central. „De 7 ani, prioritatea zero a Poştei este achiziţionarea unui sistem IT integrat. Reţeaua noastră IT a împlinit 15 ani, iar aplicaţiile şi softul utilizat la ora actuală este depăşit. De 7 ani de zile, însă, prioritatea Poştei este înfiinţarea unui broker şi sprijinirea financiară a Poştei, prin câştigurile aduse de brokerul de asigurări, dar veniturile lipsesc. Eu numesc profitul Poştei un profit pervers. Profitul, în opinia noastră, trebuie să fie prin creşterea veniturilor, dar aici profitul a fost realizat prin disponibilizări, de fapt. În ultimii ani au dispărut 10.000 de posturi din Poşta Română. Situaţia financiară a companiei s-a echilibrat prin neplătirea de salarii. Poşta este în cădere liberă din punct de vedere al veniturilor şi al tranzacţiilor”, a declarat preşedintele Sindicatului Lucrătorilor Poştali din România (SLPR), Matei Brătianu.
 

Plătiţi să stea

Poşta Română are, la ora actuală, „o tumoare de 400-500 de persoane de care nu are nevoie, nu lucrează, dar există”, a declarat ieri liderul naţional al sindicaliştilor din Poştă, Matei Brătianu. „La fiecare numire de director general nou au apărut 150 - 200 de oameni noi de care Poşta nu a avut niciodată nevoie, nu au făcut nimic şi nici nu au vrut să înveţe să schimbe ceva. După plecarea fiecărui director, pleca maximum jumătate dintre cei aduşi iniţial. În cei şapte ani, a apărut astfel o tumoare de vreo 400 - 500 de persoane de care Poşta nu are nevoie la momentul actual, dar care iau salarii foarte mari. Salariul unui asemenea individ pus politic reprezintă 3 - 4 salarii ale unui factor poştal”, a spus Brătianu. Acesta a menţionat că în Poşta Română lucrează şi alţi 100 de experţi „plătiţi cu 7.000 de lei pe lună”. „Aceştia reprezintă o făcătură, sunt foşti şefi care şi-au păstrat salariile fără să aibă prea multă treabă de făcut”, a menţionat liderul sindical.