„Şcoala la domiciliu” are 6 elevi la Braşov

Deşi au probleme grave de sănătate, care nu îi lasă să se deplaseze prea mult şi îi ţin „prizonieri” în casă, şase copii din municipiul Braşov încearcă să ţină pasul cu cei de vârsta lor şi fac şcoală de acasă. Toţi au fost elevi ai Centrului Şcolar pentru Educaţie Incluzivă (CSEI) Braşov, fiind copii cu cerinţe educative speciale, însă în timp starea lor de sănătate s-a agravat într-atât de mult încât singura soluţie a continuării studiilor a fost ca profesorii să vină la ei acasă. „Prin lege, ei au dreptul la un profesor itinerant, care se deplasează la domiciliul lor. Avem 40 de astfel de profesori, pentru că aceştia se ocupă şi de copii înscrişi în învăţământul de masă, dar care au probleme fizice din cauza cărora, de asemenea, nu se pot deplasa la şcoală momentan”, ne-a explicat Gabor Orban, director al CSEI Braşov. Pentru fiecare elev există un catalog special pentru şcolarizare la domiciliu unde le sunt notate calificativele. Toate activităţile desfăşurate la domiciliul elevilor sunt menţionate într-un raport completat de cadrele didactice, care fac naveta la domiciliul elevilor în funcţie de programul stabilit, nu însă neapărat zilnic.

Profesori „adoptaţi” de familii
Cei şase copii care beneficiază de învăţământ la domiciliu sunt de la clasa a II-a până la clasa a VII-a, iar dacă unii învaţă elemente simple de limba română sau matematică, pentru alţii profesorii folosesc doar comunicarea non-verbală. „Cel mai important aspect pentru ei este cel de socializare, de terapie. Pentru micuţi contează foarte mult că cineva vine şi lucrează cu ei. Cu cei la care este posibil, se abordează şi latura cognitivă. Se lucrează individual, particularizat, în funcţie de fiecare dintre ei. Obiectivul principal este acela de a-i mări independenţa copilului”, spune Gabor Orban.
Profesorii itineranţi pun accent foarte mult pe terapii specifice şi merg acasă la elevi, dotaţi cu toate materialele necesare. În timp, se realizează o legătură afectivă cu copilul şi chiar dacă acesta nu poate vorbi, spre exemplu, între cei doi se creează un „cod” prin care cel mic răspunde. „Nu este greu, aş zice, pentru profesorii noştri, ei fac acest lucru cu plăcere şi au experienţă. Este însă nevoie de timp, de răbdare, de o relaţie bună cu părinţii, pentru că dascălul este la un moment dat chiar «adoptat» de familie şi devine parte a acesteia. Şcoala la domiciliu este utilă pentru aceşti copiii bolnavi, dar şi pentru părinţii lor. În aceste cazuri terapiile individuale sunt necesare”, a mai adăugat directorul CSEI Braşov. Chiar dacă de multe ori e greu să vorbeşti de progrese, din cauza problemelor grave cu care se confruntă micuţii, orice semn e o „victorie” pentru profesorii care lucrează cu ei.

Program redus faţă de învăţământul de masă
Conform metodologiei, beneficiază de şcolarizare la domiciliu pe o perioadă determinată elevii nedeplasabili, cei cu boli cronice sau alte deficienţe asociate. Durata orei de curs pentru învăţământul primar este de 45 minute, iar pentru învăţământ gimnazial şi liceal este de 50 de minute, iar numărul maxim de ore pe săptămână este de 4 ore pentru învăţământ primar şi 6 ore pentru învăţământ gimnazial şi liceal.

Patru cazuri şi la Victoria
Pe lângă centrul din municipiul Braşov, Centre Şcolare pentru Educaţie Incluzivă mai funcţionează în judeţ şi la Victoria, Brădet (Săcele) şi Făgăraş. La unitatea din Victoria sunt patru eleve care suferă de boli grave şi care beneficiază de şcolarizare la domiciliu, copii cu domiciliul în localităţile Victoria, Drăguş şi Cârţişoara. Trei dintre eleve sunt în clasele a III-a, a VI-a, respectiv a VII-a, iar cea de-a patra este la liceu.

După 8 clase, şcoală profesională specială la Codlea
Copiii care fac şcoală la Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă sunt câte 6-8 într-o clasă, iar după ce termină ciclul gimnazial sunt înscrişi la Şcoala Profesională Specială Codlea, unde sunt îndrumaţi către diferite meserii, în funcţie de abilităţi. Cei care nu pot face acest pas, rămân pentru încă doi ani la centrul din Braşov.