Sfatul unei mămici pentru părinţii cu Sindrom Down: Începeţi cât mai devreme terapiile!

În 21 martie, la nivel internaţional este marcată Ziua Mondială a Sindromului Down, o zi care nu a trecut neobservată la Braşov. Astfel, 28 de beneficiari ai Centrului de zi „Casa Soarelui”, precum şi alţi copii cu sindrom Down din familii s-au întâlnit cu micuţii de la Grădiniţă nr. 29. Copiii au cântat, au spus poezii, au dansat şi au confecţionat din hârtie o mulţime de obiecte decorative. Iar după spectacol, au luat masa împreună, că într-o adevărată familie. Manifestarea s-a încheiat cu un recital susţinut de fanfara Academiei Forţelor Aeriene „Henri Coandă”.
„Pentru aceşti beneficiari, la Centru important este pe lângă recuperarea anumitor deficienţe, integrarea socială, acceptarea comunităţii, aşa cum suntem. Suntem diferiţi, dar şi la fel, în final”, a declarat Adriana Măţan, şef Complexul de Servicii de Recuperare „Cristian” din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Braşov
Complexul de servicii de recuperare „Cristian” funcţionează în cadrul DGASPC Braşov şi asigură îngrijire, educaţie, abilitare/reabilitare (masaj, fizioterapie, kinetoterapie, logopedie), programe educaţionale, de recreere, de socializare, de consiliere şi de dezvoltare a deprinderilor de viaţă independentă pentru copii cu afecţiuni neuro-motorii, copii şi tineri cu sindrom Down şi alte afecţiuni, precum şi sprijin şi consiliere pentru părinţi/reprezentanţi legali.
De toate aceste facilităţi beneficiază şi Claudia, o mămică din Braşov cu un copil cu Sindrom Down. „Încă de la două luni mergem la centru şi facem diverse activităţi. O dată cu vârsta se îmbunătăţesc, se adaugă tot felul de terapii, diferenţa este uriaşă, iar sfatul meu pentru orice părinte care are un astfel de copil este să înceapă cât mai devreme terapiile, kinetoterapie, masaj, terapii educaţionale, prin joc şi joacă”, a explicat tânăra, care a mai amintit că un alt lucru pentru copiii cu Sindrom Down este să fie integraţi în comunitate şi acceptaţi, nu marginalizaţi. Părerea ei este întărită de o altă mamă cu copil cu Sindrom Down, Tatiana, a cărei fetiţă, în vârstă de 12 ani, a fost integrată în învăţământul de masă. „Suntem beneficiari de şase ani ai Centrului Cristian. Nu am plătit terapiile, nici nu cred că ne-am fi permis, pentru că noi suntem şi de la sat. Sunt foarte mulţumită de progresele fetiţei, chiar se vede ce s-a lucrat. Dacă ne-am mai putea ajuta şi statul, ar fi foarte bine, mai ales că nu avem logoped”, a punctat femeia.
Potrivit ONU, incidenţa sindromului Down este de 1 la 800 de nou-născuţi vii la nivel mondial. Acesta provoacă dizabilitate intelectuală şi fizică, precum şi problemele medicale asociate. „Sindrom” reprezintă o suită de semne şi caracteristici, iar „Down” provine de la numele medicului englez John Langdon Haydon Down, primul care a descris sindromul în 1866, cu aproximativ 100 de ani înainte ca acest cromozom suplimentar (21) să fie descoperit.