Spitalul Regional Braşov, proiect pilot pentru România. Pentru a putea fi administrat, trebuie elaborate noi legi

Primarul Braşovului, George Scripcaru, şi Susan Goeransson, director departament Infrastructură Municipală şi de Mediu în cadrul Băncii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare au semnat marți acordului de asistenţă în vederea pregătirii proiectului privind construirea Spitalului Clinic Regional de Urgenţă Braşov. La ceremonie a participat, printre alţii, preşedintele Consiliului Judeţean, Adrian Veştea, parlamentarii PSD de Braşov Roxana Mînzatu şi Florin Orţan, preşedintele Asociaţiei Noul Spital al Braşovului, Dan Grigorescu, Cristina Gafton, din partea Ministerului Sănătăţii, dar şi europarlamentarul Siegfried Mureşan (PNL).  
Practic, prin semnarea acestui acord, a fost demarat oficial un proiect care va fi implementat în premieră în România, având în vedere că este vorba de o investiţie care se va realiza în parteneriat public-privat (PPP).
„Suntem în grafic în ceea ce priveşte implementarea acestui proiect şi cred că va fi dus la bun sfârşit, fie de noi, fie de cei care vor veni în urma noastră. Acest proiect demonstrează că, dincolo de opţiunea politică, pentru noi este important să colaborăm în ceea ce priveşte proiectele importante pentru Braşov”, a declarat primarul Braşovului, George Scripcaru. Edilul a mai spus că a fost semnat deja contractul pentru realizarea studiului de prefezabilitate. De asemenea, el a anunţat că, pe lângă pregătirea propriu-zisă a proiectului noului spital, în zona în care se va construi unitatea sunt în derulare investiţii la reţelele de utilităţi, iar municipalitatea lucrează un program de dezvoltare a infrastructurii rutiere.

„Sănătatea nu trebuie să aibă culoare politică”
La rândul său, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea, a amintit că primele demersuri privind construirea noului spital au început încă din anul 2016: „Atunci, împreună cu primarul Braşovului şi cu preşedintele Asociaţiei Noul Spital al Braşovului am fost la ministrul Sănătăţii din acea perioadă, Vlad Voiculescu, pentru a prezenta acest proiect. Ulterior a fost aprobată legea prin care a fost alocat terenul necesar derulării acestei investiţii. Chiar dacă nu a fost inclus în lista celor trei spitale regionale pentru care s-a cerut finanţare europeană, cred că vom face paşi importanţi în implementarea acestui proiect. Consiliul Judeţean Braşov are toată disponibilitatea în susţinerea acestui proiect. Din punctul meu de vedere, sănătatea nu trebuie să aibă culoare politică”.

Linie specială de finanţare pentru noul spital al Braşovului
Pe de altă parte, reprezentanta BERD, Susan Goeransson, a precizat că spitalul de la Braşov „este un proiect pilot şi beneficiază de sprijinul băncii printr-o linie specială de finanţare. Această facilitate va permite finanţarea şi obţinerea consultanţei de specialitate pentru pregătirea proiectului şi elaborarea studiului de specialitate. BERD a sprijinit construirea a 8 spitale în sistem public privat în Turcia, având deja o experienţă în acest tip de proiecte”.

Bani europeni pentru finanţarea lucrărilor?

În timpul evenimentului a fost ridicată şi problema obţinerii unor fonduri europene pentru proiectul noului spital al Braşovului. Astfel, reprezentanta Ministerului Sănătăţii, Cristina Gafton (foto centru), după ce s-a declarat impresionată de colaborarea la nivel local în vederea realizării acestui proiect şi de „curajul de a lua decizia de realizare a spitalului prin parteneriat public-privat”, a declarat că „sperăm ca în ciclul bugetar european, în România să existe o linie speciale de finanţare europeană pentru proiectele din domeniul sănătăţii”.  
Problema obţinerii unei finanţări europene a fost ridicată şi de deputatul Roxana Mînzatu, care a afirmat că „ar fi util ca în următorul ciclu bugetar european să se permită finanţarea pentru proiectele implementate în sistem public-privat”.
La rândul său, Siegfried Mureşan a anunţat că „în calitate de europarlamentar, voi negocia ca fondurile europene să fie alocate cât mai flexibil. Dacă se constată că e benefică finanţarea unor proiecte implementate în sistem PPP, voi susţine o măsură în acest sens”. Pe de altă parte, el a afirmat că în perioada de programare 2021 – 2027, Uniunea Europeană are în plan dublarea fondurilor pentru susţinerea cercetării. „După construirea spitalului regional, Braşovul va avea oportunitatea de a obţine finanţări pentru cercetarea în domeniul medical”.
 

„Noi facem puţină istorie”

Prezent la eveniment, senatorul Florin Orţan (foto stânga), medic de profesie, a precizat că prin realizarea spitalului regional de la Braşov printr-un parteneriat public privat „noi facem puţină istorie”. Totodată, el afirmat că „în prezent, legislaţia reglementează numai realizarea unor investiţii prin parteneriat public privat. Administrarea activităţii medicale în unităţi realizate în acest sistem nu este reglementată şi va trebui să legiferăm acest aspect”.
Nu în ultimul rând, preşedintele Asociaţiei Noul Spital al Braşovului, Dan Grigorescu (foto centru), a afirmat că „realizarea spitalului regional de la Braşov poate reprezenta un proiect pilot pentru România. Ceea ce părea pe vremuri o fantasmă, acum este o realitate reformatoare. După punerea în funcţiune a noului spital, va trebui reformat complet sistemul public sanitar din Braşov, inclusiv la nivelul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă”.

Dezvoltarea infrastructurii, una dintre cele mai importante provocări
La ceremonie a participat şi Nasser Massoud, director general al firmei britanice Concept Realisation, firma care va realiza studiu de prefezabilitate pentru spital. Acesta a precizat că firma pe care o reprezintă este familiarizată cu sistemul medical românesc, fiind implicată în acordare a de consultanţă pentru spitalele din Constanţa şi Bucureşti. În ceea ce priveşte proiectul spitalului de la Braşov, el a afirmat că „una dintre cele mai importante provocări va fi dezvoltarea infrastructurii în zonă şi crearea de facilităţi care să deservească o regiune mai amplă. Acest lucru va trebui făcut în condiţiile unui buget limitat. Noi va trebui să identificăm cele mai eficiente demersuri, atât în ceea ce priveşte structura optimă a spitalului, cât şi a serviciilor medicale”.