Ştiţi unde sunt în Braşov Şirul Profesorilor şi Şirul Hoţilor?

Strada Gheorghe Baiulescu din Şcheii Braşovului a fost în sărbătoare întreaga zi de sâmbătă, ca urmare a proiectului „Strada Baiulescu, eveniment comunitar al vecinătăţii”. Ziua a debutat cu vernisajul unei expoziţii la Casa Baciu, unde pot fi admirate de acum toate casele de pe stradă şi aflate lucruri interesante despre istoria lor şi a celor care le-au construit şi populat.
După vernisajul expoziţiei, întreaga audienţă s-a mutat la casa de la numărul 2, unde a funcţionat o şcoală în limba germană, iar acum adăposteşte sediul Forumului Democrat German şi al săptămânalului de limbă germană, Karpaten Rundschau. Următorul popas a fost Casa Junilor, care se află la numărul 1, după care cei interesaţi au trecut şi pe la alte case, precum şi prin cimitirul din capătul străzii, unde sunt înmormântate mai multe personalităţi, între care Andrei Mureşianu, pentru ca în final să se ajungă tot la Casa Baciu, pentru un concert.

În urmă cu un secol, teren viran
În urmă cu un secol, pe locul unde astăzi este strada Gheorghe Baiulescu era un teren viran, folosit ca zonă liberă pentru tragere, un fel de poligon de tir. Marea Unire din 1918 a adus multe schimbări în societate, astfel că o sumedenie de profesori, avocaţi, militari, scriitori şi un ministru şi-au construit case pe şirul care astăzi poartă numele de strada Baiulescu. În oraş era cunoscut drept Şirul Profesorilor, spre deosebire de strada Nicolae Iorga de astăzi, unde locuiau oameni cu bani veniţi din sudul ţării şi care avea supranumele de Şirul Hoţilor. Istoricul Thomas Şindilariu a studiat povestea locului şi spune că vorbeam la acea vreme de o societate bine aşezată. „Atunci se câştiga ca dascăl, piramida societăţii era sănătoasă, cei care erau profesori bine pregătiţi şi educau generaţiile viitorului puteau să-şi permită din veniturile lor case reprezentative”, a explicat istoricul Thomas Şindilariu.

Marea inflaţie de după Marea Unire
Acesta spune că nu era uşor la acea vreme să construieşti o vilă, mai ales că averile românilor din Transilvania au ajuns să valoreze doar un sfert din cât făceau înainte de Marea Unire, deoarece în 1918 pentru un leu primeai două coroane, iar după unire trebuia să dai doi lei pentru o coroană.

Amintir din copilărie, din 1931, cu Doru Neguţ, fiul fostului director al Colegiului Naţional „Andrei Şaguna”
Cu toate acestea, românii au dezvoltat un stil arhitectural care ne delectează şi astăzi, iar cei care s-au născut şi au copilărit aici îşi amintesc cu drag de zonă. Este şi cazul nonagenarului Doru Neguţ, fiul fostului director al Colegiului Naţional „Andrei Şaguna”, Vasile Neguţ. „Casa a fost construită între 1931 şi 1932, dar tata era pe atunci director al Colegiului Şaguna şi avea mandat până în 1935. Funcţia însemna că are cazare şi masă la actualul Liceu Pedagogic, astfel că ne-am mutat abia după 3 ani de când a fost terminată. Îmi amintesc că săream gardurile împreună cu ceilalţi copii, iar părinţii noştri erau disperaţi că trecem de la unii la alţii peste gard şi nu prin stradă. Am crescut împreună cu mari personalităţi ale Braşovului şi chiar ale României pe această stradă cu case deosebite”, povesteşte Doru Neguţ, în vârstă de 93 de ani, fiul profesorului Vasile Neguţ, unul dintre dascălii care şi-au construit vile pe această stradă.

Propunere pentru 2020: Strada închisă pentru o zi şi o câmpenească
Dacă anul acesta doar au fost prezentate casele de pe această stradă, organizatorii se gândesc ca în viitor să ofere publicului posibilitatea să le şi viziteze. În plus, reprezentantul Forumului Democrat al Germanilor din Braşov, Christian Macedonschi, a lansat ideea închiderii străzii o zi pe an, în care toţi locuitorii să petreacă împreună la o masă mare şi să se cunoască mai bine, după un model adus din Germania.