Totul despre noul spital al Braşovului

Consultantul care a pregătit studiul de prefezabilitate pentru Spitalul Regional Braşov, a prezentat ieri, în timpul şedinţei de plen a Consiliului Local raportul final.
La şedinţa consiliului local au participat reprezentanţi ai tuturor părţilor implicate în aceste proiect, respectiv BERD (care a acordat o asistenţă de 2,5 milioane de euro pentru elaborarea documentaţiei aferente proiectului), Primăria Braşov, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Fondurilor Europene, Asociaţia Noul Spital al Braşov, dar şi senatorul PSD Florin Orţan.
Conform documentului prezentat de consultant, noul spital va deservi o populaţie totală de 1,2 milioane de persoane, pentru că va deservi şi judeţele învecinate. De asemenea, unitatea sanitară ar urma să fie construită mai mult pe „pe orizontală”, consultantul recomandând această soluţie pentru a facilita fluxurile de pacienţi. „Este mai uşor să circuli pe o înălţime mai mică, decât pe una mai înaltă, fiindcă am putea avea şi o clădire cu 10 etaje. Întregul spitalul este gândit inteligent. De exemplu, lângă Unitatea de Primiri Urgenţe va fi o unitate de imagistică, pentru a putea fi verificiată starea pacienţilor care se prezintă”, a exemplificat Nasser Massoud, director general al firmei britanice Concept Realisation, consultantul care a câştigat licitaţia pentru studiul de prefezabilitate.

Noutate: Pre-triaj şi apoi Triaj
Acesta a precizat că unitatea medicală braşoveană va veni cu o noutate, respectiv o zonă de „pre-triaj” a pacienţilor. „În urma analizelor, ne-am dat seama că există o cerere excesivă de servicii medicale de urgenţă, ceea ce înseamnă că pentru astfel de structuri ar fi nevoie de mai multe locuri. Pentru noul spital de la Braşov, soluţia nu este să creştem numărul de locuri de la «Urgenţe», ci să amenajăm o unitate medicală de îngrijiri primare, în care să se facă un pre-triaj al pacienţilor, de unde să fie distribuiţi apoi către secţii, dacă este cazul. Este un model testat cu succes în alte ţări”, a explicat reprezentantul consultantului. Acesta a mai spus că, în România, motivul principal pentru care oamenii preferă să meargă direct la „Urgenţe” este că nu au încredere în serviciile oferite de alte clinici. 

Operaţi ziua, apoi cazaţi la „spital hotel”
În acelaşi timp, consultantul a precizat că în elaborarea studiului a fost luată în calcul şi tendinţa demografică: „una dintre problemele sistemului de sănătate românesc este că situaţia actuală nu mai corespunde cu cea de la momentul în care acesta a fost proiectat: speranţa medie de viaţă se îmbunătăţeşte, populaţia trăieşte mai mult, bolile sunt altele şi incidenţa cazurilor de un anumit tip va creşte şi mai mult în viitorii ani, ceea ce va duce la o creştere substanţială a cererii de servicii de asistenţă medicală specializate în cadrul sistemului de sănătate. Pe de altă parte, pacienţii români sunt obişnuiţi să fie internaţi cât mai mult timp înainte şi după o operaţie, în timp ce sistemul medical actual păstrează doar cazurile acute în spital, în timp ce pacienţii ceilalţi sunt trataţi în clinici sau acasă, pentru a nu bloca paturile de spital. Deoarece schimbările de acest fel necesită de obicei un timp considerabil de educaţie şi o conştientizare a pacienţilor, am prezentat în planul spitalului o facilitate de servicii de urgenţă care include o unitate de asistenţă medicală primară de 24 de ore. Aceasta oferă asistenţă medicală primară cuprinzătoare, inclusiv intervenţii chirurgicale de zi şi spital hotel peste noapte. Este un concept nou în România şi pentru a avea succes trebuie să ţinem cont de o mulţime de factori foarte complecşi, pe care i-am creionat în studiul pe care l-am efectuat şi care vor fi şi mai detaliaţi în studiul de fezabilitate“.

Apel către ministrul Fondurilor Europene
La rândul său, primarul Braşovului, George Scripcaru, a precizat că implementarea proiectului este în grafic.  „Vom intra în etapa următoare a consultanţei BERD, în care ei vor selecta consultantul care va lucra la studiul de fezabilitate, care va da dimensiunea acestei investiţii atât la nivel de construcţie cât şi de dotare. Apoi vom putea detalia cu Ministerul Sănătăţii care este partea fiecăruia în această investiţie. Totodată, vom apela şi la sprijinul Ministerului Fondurilor Europene, doamna ministru (Roxana Mînzatu – n.r.) fiind unul dintre susţinătorii proiectului, încă de la început, dar mizez şi pe sprijinul domnilor europarlamentari, care în timpul campaniei electorale, şi-au arătat susţinerea pentru acest proiect al Braşovului”, a declarat primarul George Scripcaru. De asemenea, edilul a afirmat că „la un moment dat, şi Judeţul Braşov va trebui să se implice în proiect. Am avut discuţii în acest sens şi cu preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea”.

Promisiuni din partea Ministerului Sănătăţii
După ce consultantul a prezentat raportul, reprezentantul Ministerului Sănătăţii, Avian Pop, consilier în cadrul Departamentului Monitorizare şi Implementare Spitale Regionale, a reamintit că susţine acest proiect. „Ministerul Sănătăţii este alături de Primăria Braşov şi vom continua, cu specialiştii din cadrul ministerului, împreună cu BERD , să susţinem acest proiect. Avem strategia de sănătate prin care spitalul de la Braşov este unul fezabil şi pentru care vom depune tot efortul pentru a-l realiza. În perioada următoare, vom fi alături de acest proiect în toţi paşii săi de realizare”, a  promis reprezentantul ministerului.

Un proiect de durată
Director asociat al Băncii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare, Venera Vlad, a anunţat în perioada următoare, instituţia financiară va lansa licitaţia pentru achiziţia serviciului de consultanţă. „Estimăm că această achiziţie o vom finaliza în aproximativ trei luni. Pregătirea unui proiect de asemenea anvergură înseamnă mai mult timp, pentru că nu este doar un studiu de fezabilitate, este un şir întreg de activităţi de pregătire tehnică, financiară, instituţională, juridică, studii de piaţă, analize asupra disponibilităţii resurselor locale. Este un proces foarte complex, în care însă avem, până acum, o colaborare foarte bună, nu numai cu Primăria Braşov, ci şi cu celelalte instituţii relevante, în special Ministerul Sănătăţii, Ministerul Finanţelor şi Ministerul Fondurilor Europene. Sperăm să fie un proiect de succes, care să înlocuiască vechiul sistem de acordare a serviciilor de sănătate în România, şi pentru aceasta trebuie să găsim în primul rând varianta optimă de finanţare pentru un efort bugetar cât mai redus pentru municipalitate şi o calitate mare a serviciului medical”.
 
Modelul polonez ar putea fi aplicat şi la Braşov
Pe de altă parte, întrebată dacă unitatea medicală de la Braşov se va construi prin parteneriat public-privat (PPP), reprezentanta BERD a precizat că un scenariu posibil ar fi să se aplice această schemă, combinată cu accesarea de bani europeni. „O astfel de modalitate de implementare a unui proiect a fost aplicată cu succes în Polonia”, a precizat Venera Vlad. Totuşi, acesta a spus că ideal ar fi ca proiectul spitalului să fie început cât mai repede, pentru că până la obţinerea banilor europeni poate trece o perioadă destul de lungă, de unul sau doi ani.
Noul spital va fi construit în vecinătatea Institutului de Cercetare - Dezvoltare al Cartofului, în zona unde Ocolitoarea Braşov intersectează E68 (spre Ghimbav).  Distanţa poate fi străbătută cu maşina, din centrul oraşului până la unitatea medicală, în  10 minute, iar cu ambulanţa, timpul până la spital este de 5 minute.

Cum va fi organizat spitalul
Consultanţii au propus o clădire cu trei niveluri şi un subsol, pentru a reduce costurile şi a utiliza la maximum terenul aflat la dispoziţie, dar şi a eficientiza traseele medicale în interiorul clădirii. 
Subsolul va avea o suprafaţă totală de 11.196 mp, dintre care 9.635,6 mp vor fi alocaţi spaţiilor de depozitare, echipamentelor informatice şi vestiarelor pentru personal. 
Primul nivel va avea o suprafaţă de 34.724 mp. Din suprafaţa totală,  9.381 mp vor fi alocaţi alocaţi saloanelor cu paturi. La parter se vor afla primul triaj al pacienţilor (674 mp) şi departamentul de urgenţe (852,1mp), o farmacie, zona ambulatorie (5.248 mp), cu clinică ambulatorie, clinici specializate şi îngrijire medicală de zi, zonă de servicii de medicină generală, imagistică medicală şi endoscopie (5.707,7 mp), un laborator medical (570 mp), precum şi zonă de magazine şi restaurante (5.000 mp ).
Al doilea nivel, în suprafaţă totală de 16.433 mp va cuprinde spaţiile pentru chirurgia de zi (989,3 mp), serviciile chirurgicale (1.631,5 mp), cardiologia invazivă şi non-invazivă (1295,5 mp), clinica de neurologie (291,9 mp), unitatea de terapie intensivă (3,147,2 mp) şi sălile de operaţie (3.990,4 mp).
Al treilea nivel, de asemenea cu suprafaţa totală de 16.433 mp, se vor afla anexele (3.000 - 4.000 mp), o zonă rezidenţială (855,4 mp), o zonă destinată recuperării (850,2 mp), zona administrativă (1.167,4 mp), cea destinată cercetării, educaţiei şi pregătirii profesionale (390 mp), o zonă destinată serviciului de ambulanţă (180,7 mp) şi o unitate de întreţinere tehnică şi service (4.560 mp).
Suprafaţa totală alocată saloanelor şi secţiei de terapie intensivă va fi de 5.029,1 mp.
În total, spitalul va avea 854 de paturi la toate specialităţile.

Specialităţile medicale prevăzute pentru Braşov
- ATI - 60 de paturi
- Afecţiuni ale capului şi gâtului - 50 paturi
- Neurochirurgie - 50 paturi
- Oftalmologie - 14 paturi
- ENT - 15 paturi
- Chirurgie maxilo-facială - 25 paturi
- Pneumologie - 10 paturi
- Chirurgie toracică - 20 paturi
- Chirurgie cardiovasculară - 17 paturi
- Gastroenterologie - 10 paturi
- Nefrologie - 23 de paturi
- Urologie - 60 paturi
- Chirurgie generală - 75 paturi
- Ortopedie - 65 paturi
- Chirurgie Plastică - 20 paturi
- Unitate arşi - 12 paturi
- Chirurgie vasculară - 15 paturi
- Dermatologie şi boli venerice - 6 paturi
- Medicină internă - 80 paturi
- Endocrinologie IDDM/NIDDM
- Boli metabolice şi de nutriţie - 20 paturi
- Alergologie şi imunologie - 5 paturi
- Hematologie - 25 de paturi
- Cronici/Acuţi psihiatrie - 5 paturi
- Chirurgie pediatrică  - 15 paturi
- Pediatrie - 25 paturi
- Terapie intensivă pediatrie - 20 paturi
- Obstetrică-ginecologie - 25 paturi
- Neonatologie - 12 paturi
- Oncologie -25 paturi.
 
Structura pe etaje a noului spital
Parter
Departamentul de urgenţă cu prima treaptă TRIAJ şi heliport
Intrare
Laborator
Farmacie
Zona de zi (magazine, restaurant, cafenea etc)

Etaj 1
Săli de operaţie
ATI
Chirurgie de zi
Servicii chirurgicale
Cardiologie invazivă şi neinvazivă
Clinica de neurologie

Etaj 2
Administraţie
Reabilitare
Cercetare, Educaţie, Formare
Zona de ambulanţă (personalul ambulanţei)
Unitate tehnică, service şi întreţinere

Planificare în detaliu: au fost împărţite incluiv locurile de parcare
Spitalul va dispune de 150 locuri de parcare pentru pacienţii de la Urgenţe, 300 locuri de parcare pentru cei internaţi sau aparţinătorii veniţi în vizită, 150 pentru pacienţii pe termen lung, 200 locuri de parcare pentru personalul spitalului şi 6 - 8 locuri de parcare pentru ambulanţe.

Heliport pentru elicoptere care pot transporta 6 persoane
Heliportul proiectat pentru noul spital va fi unul pentru elicoptere care pot transporta 6 persoane (Eurocopter EC-135) care au o masă maximă la decolare de 5,7 t şi o lungime maximă de 14.0 m.
Heliportul va fi echipat cu un indicator de direcţie a vântului, marcaje de identificare, marcaje de suprafaţă adecvate, inclusiv identificarea heliportului spitalicesc şi marcajul de identificare a heliportului şi sistem de lumini.