Trei muzee braşovene vor fi „în doliu”, sâmbătă

Pentru a trage un semnal de alarmă cu privire la faptul că Braşovul riscă să rămână fără muzee şi implicit fără o serie de exponate unice de patrimoniu, trei instituţii de cultură din oraş vor fi în „doliu” cu ocazia „Nopţii Muzeelor”, ce va fi sărbătorită sâmbătă. Astfel, atât Muzeul de Etnografie, cât şi cel de Artă şi Cel al Civilizaţiei Urbane vor arbora pe clădiri câte un banner de culoare neagră pe care va fi scris: „Muzeu retrocedat”. Pe clădirea Muzeului Civilizaţiei Urbane din Piaţa Sfatului, bannerul a fost deja arborat. Totodată, în această perioadă şi o parte dintre exponatele din aceste instituţii de cultură vor fi acoperite cu o pânză neagră, iar lângă acestea va fi postat mesajul: „Dacă muzeele dispar, nu veţi mai niciodată această piesă de patrimoniu”.
În schimb, Muzeul Civilizaţiei Urbane nu va fi deschis vizitatorilor, sâmbătă de „Noaptea Muzeelor”, între orele 18.00 şi 24.00, din cauza faptului că microclimatul ambiental se poate modifica în contextul unui aflux mare de vizitatori, iar pictura murală şi exponatele pot suferi degradări. Povestea retrocedării acestui imobil este una cu vechime.

Cât s-a investit, cât ar costa clădirea
Ligia Fulga, directorul Muzeului de Etnografie, de care aparţine şi cel al Civilizaţiei Urbane, a precizat că investiţiile totale în renovarea şi consolidarea acestei clădiri sunt în sumă de 1.728.553 de euro, peste 358.000 de euro fiind cheltuite doar în perioada 1991 – 2000, când procesul de restaurare al parterului clădirii a fost demarat de către Ministerul Culturii. Aceasta a mai susţinut că ultima ofertă făcută verbal de proprietari Consiliului Judeţean Braşov pentru cumpărarea imobilului a fost de 1,9 milioane de euro.  „Acest imobil monument istoric trebuie să rămână o instituţie publică, este un monument reprezentativ al oraşului Braşov şi un muzeu unic în România, iar proprietarii trebuie despăgubiţi just. A fost restaurat după principiile de restaurarea ştiinţifică a monumentelor istorice, a beneficiat de conlucrarea mai multor specialişti, a beneficiat de fonduri din partea CJ Braşov, a Ministerului Culturii şi fonduri PNUD”, a subliniat Ligia Fulga.

Soluţia de compromis: cumpărarea altei clădiri
De asemenea, directorul Muzeului de Artă, Bartha Arpad, a precizat că şi clădirea în care funcţionează această instituţie de cultură, precum şi Muzeul de Etnografie, a fost retrocedată încă din 2010 către Biserica Evanghelică. Acesta susţine că o soluţie ar fi achiziţia unei noi clădiri, tot în zona centrală, unde să se mute toate muzeele retrocedate. „Fosta clădire a Telefoanelor, de pe B-dul Eroilor, este de vânzare şi am făcut o adresă către CJ Braşov, prin care am propus să cumpărăm clădirea şi să mutăm activitatea  atât a Muzeului de Artă, cât şi a celui de Etnografie. Ar fi convenabil pentru noi, pentru că vorbim de obiecte de patrimoniu naţional, şi oricând proprietarii clădirilor în care funcţionăm ne pot da afară. Toate aceste obiecte de patrimoniu s-ar pierde astfel, iar la Muzeul de Artă avem colecţia Grigorescu, care este a doua din ţară”, a explicat Bartha. Conducerea celor două muzee se gândeşte că odată achiziţionat respectivul spaţiu, renovarea şi amenajarea sa s-ar putea face cu fonduri europene, din tranşa 2014 – 2020.