Curs BNR

1 EUR = 4.9763 RON

1 USD = 4.6386 RON

1 GBP = 5.8067 RON

1 XAU = 346.8933 RON

1 AED = 1.2629 RON

1 AUD = 3.0283 RON

1 BGN = 2.5444 RON

1 BRL = 0.9012 RON

1 CAD = 3.3920 RON

1 CHF = 5.0843 RON

1 CNY = 0.6401 RON

1 CZK = 0.1974 RON

1 DKK = 0.6672 RON

1 EGP = 0.0968 RON

1 HUF = 1.2671 RON

1 INR = 0.0557 RON

1 JPY = 2.9797 RON

1 KRW = 0.3376 RON

1 MDL = 0.2601 RON

1 MXN = 0.2723 RON

1 NOK = 0.4234 RON

1 NZD = 2.7650 RON

1 PLN = 1.1532 RON

1 RSD = 0.0425 RON

1 RUB = 0.0503 RON

1 SEK = 0.4274 RON

1 TRY = 0.1430 RON

1 UAH = 0.1170 RON

1 XDR = 6.1159 RON

1 ZAR = 0.2442 RON

Editia 8171 - 26 apr 17:02

Trei variante pentru tunelul pe sub Tâmpa

Autor: Ionuţ DINCĂ

Publicat la 16 februarie 2015

Edilii vor să acceseze o finanţare nerambursabilă pentru a realiza acest proiect care este pentru mulţi braşoveni doar un mit ce se tot vehiculează încă de prin 1940

Trei variante pentru tunelul pe sub Tâmpa

Proiectul amenajării unui tunel rutier care să facă legătura între Centrul Istoric şi cartierul Răcădău a revenit în actualitate şi are şanse să se şi concretizeze, dacă se vor obţine şi fondurile necesare. Reprezentanţii Primăriei Braşov au început să lucreze deja la documentaţia tehnică şi vor să depună proiectul pentru a fi finanţat cu bani europeni din tranşa 2014 – 2020. Amenajarea unui astfel de tunel a fost discutată pentru prima dată în anii 1940, dar din cauza izbucnirii războiului, proiectul a fost abandonat, după primele încercări de sfredelire a muntelui Tâmpa.

Miturile din jurul proiectului

În vremea comunismului, când în Valea Cetăţii au avut loc ample lucrări de construcţie (respectiv ridicarea a peste 10.000 apartamente), problema tunelului a ieşit din nou pe tapet: „Apare ca imperios necesară străpungerea muntelui Tâmpa cu un tunel”, se menţiona în presa de atunci. În viziunea planului din 1979, străpungerea s-ar fi realizat în partea estică, paralel cu străzile Constantin Dobrogeanu Gherea şi Tâmpei. Conform documentaţiei tehnice, lungimea pasajului rutier subteran era de 842 metri, cu o lăţime de 9,8 metri şi înălţimea de 7,65 metri. Cantitatea rocii excavate estimată era de 100.000 metri cubi, iar costul total al lucrărilor, la nivelul anului 1989, se cifra la 163 milioane de lei. De-a lungul vremii s-a vorbit despre existenţa, în interiorul muntelui, a sute de mii, sau chiar a milioane de hectolitri de apă, adunate într-un lac (unii susţin că sărat, iar alţii - dulce). Temerea era că spargerea muntelui pentru realizarea tunelului ar fi provocat inundarea oraşului. Totuşi, specialiştii nu au confirmat existenţa acestui ochi de apă.

Acum, edilii braşoveni au realizat deja un studiu de prefezabilitate pentru acest obiectiv de investiţie. „După intrarea în vigoare a bugetului local pe 2015, vom demara procedura de achiziţie a unor studii de fezabilitate şi proiecte tehnice pentru a putea fi pregătiţi să depunem cererile de finanţare pentru următorul exerciţiu financiar, una dintre investiţiile vizate fiind şi tunelul de sub Tâmpa”, a punctat purtătorul de cuvânt al Primăriei Braşov, Sorin Toarcea.

Tunel cu plecare din zona „Iepure”

Studiul de prefezabilitate a stabilit şi trei variante de traseu pentru tunel. Reprezentanţii Primăriei au precizat că, indiferent de variantă, tunelul porneşte din afara graniţelor sitului Natura 2000 Muntele Tâmpa şi trece pe sub acesta. În schimb, pentru ieşirile dinspre Centrul Vechi, municipalitatea va trebui să demonstreze că nu vor fi afectate obiectivele istorice din zonă.

Astfel, prima variantă ar avea capătul de pornire din zona barajului de „La Iepure”, iar ieşirea în dreptul Bastionului ţesătorilor pe Aleea Tiberiu Brediceanu, respectiv pe porţiunea cuprinsă între intersecţia cu Strada Castelului şi Bastionul ţesătorilor. Conform studiului, autovehiculele venite dinspre Valea Cetăţii ar urma apoi să fie dirijate spre sensul giratoriu de la Poarta şchei - Str. George Bariţiu – Str. Mureşenilor – Strada Lungă – DN 13. Autorităţile locale consideră că aceasta este varianta optimă, pentru că în zona de „La Iepure” există suficient spaţiu pentru organizarea de şantier, terenul fiind al municipalităţii şi nici nu sunt necesare lucrări complexe de relocare a reţelelor de utilităţi.

Lungimea traseului este de 2.030 de metri, din care 1.273 de metri de tunel. Noua şosea subterană ar urma să aibă câte o bandă pe sens, cu o lăţime de 3,5 metri, dar şi două benzi de urgenţă a câte 70 de centimetri şi două trotuare, fiecare cu o lăţime de un metru. Înălţimea de gabarit va fi de cinci metri deasupra părţii carosabile şi de 2,5 metri pentru trotuare.

şi în cazul celei de-a doua variante, tunelul ar urma să plece tot din zona barajului din Valea Cetăţii, însă ieşirea să fie în dreptul laturii dinspre Tâmpa a Bastionului ţesătorilor. Tunelul ar fi puţin mai lung, de 1.290 de metri, însă pentru amenajarea unei căi de acces în tunel în partea dinspre centru, ar urma să fie folosită şi o suprafaţă de 450 de metri pătraţi din curtea Bastionului. ţinând cont că înclinaţia străzii va fi mai mare ar trebui impusă şi o limită de vitează de 25 km/oră.

Varianta pe sub Dobrogeanu Gherea

Ultima variantă propusă în studiul de prefezabilitate propune un cu totul alt traseu pentru tunel. Astfel, acesta ar urma să plece din zona de după intersecţia B-dului Valea Cetăţii cu B-dul Muncii şi strada Dobrogeanu Gherea. Tunelul ar avea o lungime de doar 920 de metri şi ar urma să fie paralel cu Dobrogeanu Gherea şi să iasă în zona din spatele magazinului Star, în apropierea intersecţiei străzilor Pictor Pop şi Dobrogeanu Gherea. Această variantă nu este însă agreată de către municipalitate, fiindcă s-ar merge pe acelaşi traseu de legătură între Centru şi Răcădău, iar în zona magazinului Star s-ar crea aglomeraţie în trafic.

„Pentru realizarea Studiului de Fezabilitate şi a proiectului tehnic va fi efectuat un studiu de trafic, unul geotehnic de detaliu, din care va reieşi ce tip de rocă trebuie străpunsă, dar şi scurgerile de apă de pe traseu, va fi realizat un studiu topografic la capetele tunelului, va fi realizat un proiect detaliat al sistemului de ventilaţie, dar şi sistemul de scurgere a apelor din tunel. De asemenea, va fi analizat şi zgomotul şi vibraţiile din timpul lucrărilor”, a explicat Sorin Toarcea.

+0 -0

Comentarii

Alexandrescu I

2015-02-17 08:37:10

Un proiect absolut inutil. Traficul nu justifica asa ceva, nici acum si nici in viitor. Ce sens are sa mergi pana la Iepure, ca sa iesi la Poarta Schei,unde traficul va creste exagerat !! Deci, cheltui o gramada de bani ca sa creezi blocaje de trafic in Centrul Vechi, atata timp cat pe Calea Bucuresti si Iuliu Maniu plus varianta Dobrogeanu Gherea se circula lejer. Mai distrugi si o bucata de Centru Vechi, distrugi si zona La Iepure. Este, probabil, cel mai aberant proiect din Romania din ultimii 25 de ani.

Tudor

2015-02-16 12:01:51

Desi pare foarte interesanta ideea, stau si ma gandesc daca merita. Desi tragicul in Brasov e in crestere, aglomeratia nu mimi pare o problema atat de mare. Pe traseul actual, chiar si la ore de varf nu se fac mai mult de 20 de minute din Centru pana in Valea Cetatii. Ce sens are toata cheltuiala si tot santierul asta in acest caz? In afara orelor de varf se fac mai putin de zece minute. Sincer, cred ca cu ajutorul unui sistem de management de trafic mai bun si cu intarirea liniei RAT 31 cu masini de capacitate mare si poate ceva mai multe curse se poate foarte usor rezolva problema. Mai mult, la ora actuala exista strada Dobrogeanu-Gherea, care e o legatura excelenta intre cele doua zone si este foarte putin folosita. La fel o aranjare a traficului pe strada asta si o imbunatatire ar evita toata tevatura unui santier imens...

Adaugă un comentariu

Din aceeași categorie

Informări publice - 25 aprilie 2024

MUNICIPIUL BRAŞOV, titular al proiectului „Amenajări în vederea autorizării ISU în unităţi de învăţământ - Liceul Andrei Mureşanu -Corp A”, anunţă publicul[...]
2024-04-25 citeste mai mult
Primul candidat oficial

Medicul Dan Grigorescu este primul candidat care a depus miercuri, 24 aprilie,la Biroul Electoral Municipal (organizat la CATTIA Braşov) listele cu semnături ca să devină consilier local. Acesta[...]
2024-04-25 citeste mai mult
Primăria Braşov, acuzată că a cumpărat un imobil în litigiu

Cumpărată cu aproximativ un milion de euro de Primăria Braşov, clădirea de pe strada Constantin Lacea din Braşov (cartierul Şchei) ar urma să fie amenajată ca spaţiu educaţional. Pentru a[...]
2024-04-25 citeste mai mult
Flavia Boghiu s-a retras din cursa pentru Consiliul Local Braşov

Decizia a fost anunţată după ce Tribunalul Braşov a pus pe rol procesul în care este cercetată pentru fapte de corupţie
2024-04-25 citeste mai mult
Primarul din Buneşti are probleme cu candidatura

Judecătoria Rupea a respins candidatura lui Mircea Pălăşan, primarul din Buneşti, potrivit portalului instanţei. Decizia nu e definitivă şi poate fi atacată cu apel la Tribunalul Braşov. Iniţial,[...]
2024-04-25 citeste mai mult