Treptat, ne mutăm în chirie

România dă primele semne că începe să se alinieze Vestului în ce priveşte preferinţele populaţiei atunci când vine vorba de locuinţe. În ţara noastră, procentul celor care locuiesc în apartamente sau case proprietate personală este unul covârşitor, comparativ cu al celor care stau în chirie.
În Europa de Vest şi Statele Unite ale Americii lucrurile stau exact pe dos. Cei mai mulţi vestici stau în chirie, în principal din două motive. Primul dintre acestea ar fi că nu se încarcă inutil cu un credit pe zeci de ani pentru cumpărarea unei locuinţe, ceea ce le-ar putea crea probleme atunci când vor să cumpere o maşină în rate, de exemplu. Al doilea motiv este că forţa de muncă migrează mult mai mult în Vest şi, nu de puţine ori, angajaţii schimbă chiar şi oraşul sau, uneori, ţara. O locuinţă proprietate personală le-ar îngreuna mult demersurile de schimbare a locului de muncă: fie ar trebui să plătească o chirie plus întreţinerea locuinţei proprii, fie ar trebui să vândă locuinţa şi să cumpere alta în oraşul în care se mută.
Complicaţii inutile în ochii unui vestic care obişnuieşte să schimbe destul de des locul de muncă sau oraşul în care activează, astfel că o chirie este un mijloc mult mai comod, mai ales în condiţiile în care chiriaşii au mult mai multe drepturi în Vest decât în România.

An de cotitură?
Anul trecut – 2023 – în România au apărut primele semne că lucrurile încep să se schimbe. Interesul pentru chirii a înregistrat o creştere puternică pe fondul dificultăţilor întâlnite în accesarea creditelor de către potenţialii cumpărători. Mai mult, proprietarii au răspuns la această cerere prin majorarea preţurilor de închiriere, trend care este aşteptat să continue în 2024.

O analiză a BNR
Contextul scăderii interesului în achiziţii imobiliare a fost explicat de Banca Naţională a României, care a semnalat în raportul asupra stabilităţii financiare din decembrie că în Europa Centrală şi de Est, volumul investiţiilor în imobiliare comerciale a scăzut puternic în 2023, cele mai mari reduceri în investiţii având loc în România şi Polonia.
Conform analizei, numărul proprietăţilor disponibile la vânzare a scăzut cu 34% în Iaşi în acest an. Investitorii imobiliari au raportat probleme în obţinerea avizelor şi autorizaţiilor necesare pentru începerea construcţiilor.

Trend naţional
Cererea pentru locuinţe a avansat considerabil în 2023 faţă de 2022, cu o creştere de până la 40% în anumite cazuri. Oferta a scăzut la nivel naţional, cu o reducere de 25% pentru proprietăţile de vânzare şi 10% pentru cele de închiriere. Aceasta a fost principala cauză a lipsei presiunii asupra preţurilor, menţinând un echilibru între cerere şi ofertă.

Pe unde se încadrează Braşovul
Constanţa şi Braşovul au înregistrat o cerere mare comparativ cu oferta pieţei locale, arată cifrele analizei citate. În aceste condiţii, este surprinzător că preţurile proprietăţilor au crescut cu un procent în 2023 faţă de anul precedent, însă preţurile mai mari pot fi explicate prin reducerea cu aproape un sfert a numărului autorizaţiilor de construcţie.
Anul trecut, vânzările de imobile au scăzut cu 40% şi s-au concentrat în Bucureşti şi judeţele Cluj, Timiş, Iaşi, Constanţa şi Braşov.
Cererea pentru chirii a crescut cu 35% în Capitală şi cu 29 de procente în Constanţa. Pentru un apartament cu 2 camere, chiriaşii trebuie să aloce acum un buget mediu de 490 euro/lună, comparativ cu 430 euro/lună anul trecut.
Cluj-Napoca a rămas cel mai scump oraş şi în 2023, înregistrând cea mai mare creştere a cererii în rândul cumpărătorilor, cu 39%, şi al doilea cel mai puternic avans în interesul potenţialilor chiriaşi. Oferta de locuinţe la vânzare a scăzut cu 38%, iar chiriile au crescut cu 11%, ajungând la 500 euro/lună pentru un apartament cu 2 camere.
Braşovul a fost al doilea cel mai scump oraş din ţară în 2023. Cererea pe segmentul chiriilor a crescut cu 20%, iar oferta s-a restrâns. Preţul mediu solicitat la vânzare a ajuns la aproximativ 1.620 euro/mp util, iar chiria pentru un apartament cu 2 camere a crescut la 450 euro/lună.