Ţucunel, ASFOR: Preţul masei pe picior şi al materialelor lemnoase fasonate a ajuns la un maxim istoric

Starea de astăzi din domeniul forestier este caracterizată de diminuarea capacităţii de producţie a multor societăţi comerciale din exploatare şi prelucrare, cu efect în scăderea cifrei de afaceri şi a numărului de angajaţi, susţine Nicolae Ţucunel, preşedintele Asociaţiei Forestierilor din România (ASFOR). Lucrul acesta a condus implicit la reducerea contribuţiilor pe care agenţii economici le plătesc statului, remarcă făcută chiar de primul ministru Sorin Grindeanu.
„Pe acest fond, preţul masei lemnoase pe picior şi al materialelor lemnoase fasonate a ajuns la un maxim istoric. Toate acestea împreună, au condus la diminuarea resurselor financiare ale agenţilor economici şi la scăderea capacităţii de procurare de materii prime. Fondul general pe care s-au întâmplat toate acestea a fost însă creat şi de o instabilitatea legislativă. Ultimii trei ani au fost foarte intenşi în legiferare. Activitatea noastră, dar şi a altor domenii, are nevoie de stabilitate şi predictibilitate”, arată preşedintele ASFOR.

Sector suprareglementat
Săptămâna trecută, a avut loc, la Braşov, Adunarea Generală Anuală a ASFOR, printre participanţi numărându-se Istrate Șteţco – secretar de stat în Ministerul Apelor şi Pădurilor, dr. Ioan Seceleanu – preşedintele Secţiei de Silvicultură al Academiei de Știinţe Agricole şi Silvice, Dragoş Ciprian Pahonţu – director general al RNP Romsilva, Adrian Băban – preşedinte al Consiliului de Administraţie al RNP Romsilva, Dorel Fechete – preşedinte executiv al Asociaţiei Administratorilor de Păduri Private şi Dan Anghel – preşedinte al Federaţiei Sindicatelor Libere din Industria Lemnului.
Cei prezenţi au dsicutat teme importante din domeniu. Unele dintre cele mai importante fac referire la suprareglementarea sectorului forestier. „Considerăm că nu este lipsit de interes, ca în strategia dezvoltării sectorului forestier care urmează a se elabora, să se prevadă cu prioritate o simplificare a legislaţiei din sectorul forestier, păstrând toate posibilităţile de identificare şi sancţionare a ilegalităţilor. Este fezabil, pentru că multe prevederi se suprapun. Dorim o perioadă de stabilitate legislativă”, se arată într-un comunicat al asociaţiei.
De asemenea, ASFOR consideră că sunt necesare intervenţii hotărâte în media, atât din partea Autorităţii Naţionale care răspunde de Silvicultură, cât şi din partea organizaţiilor implicate în activităţile domeniului forestier – ASAS, ICAS, Progresul Silvic, RNP, ASFOR, etc. – în explicarea termenilor de „defrişare” şi „tăieri ilegale”, în explicarea prevederilor amenajamentelor silvice, a rolului şi importanţei exploatării lemnului din păduri şi a combaterii manifestărilor tendenţioase ale unor ONG-uri, jignitoare şi denigratoare la adresa administratorilor şi agenţilor economici care îşi desfăşoară activitatea în acest domeniu. „Unele ONG-uri privesc unilateral lucrurile şi ar dori să vadă chiar interzise exploatările forestiere, dar, dacă nu se valorifică resursa de masa lemnoasă, cum se vor realiza fondurile necesare întreţinerii pădurii şi satisfacerii cerinţelor de mediu?”, se întreabă reprezentanţii ASFOR.

Autorizaţia de mediu – o piatră de moară
Alte teme discutate au făcut referire la modul în care sunt eliberate autorizaţiile de mediu. Acestea sunt percepute în mod diferit de către Agenţiile Judeţene de Mediu, iar termenele la acordarea autorizaţiilor de mediu sunt exagerat de lungi şi consumă din timpul de lucru acordat prin autorizaţia de exploatare. „Între Mediu, Ape, Păduri (de cele mai multe ori în acelaşi minister) nu a existat şi nu există o colaborare şi consultare la elaborarea unor acte normative, sau reglementări. Autorizaţia de mediu a devenit o piatră de moară, atât pentru administrator, cât şi pentru agenţii economici din exploatare”.
De asemenea, membrii ASFOR sunt interesaţi de asigurarea accesibilităţii parchetelor destinate exploatării, prin întreţinerea drumurilor auto-forestiere, pe de o parte, şi construirea de noi drumuri auto forestiere, pe de altă parte, cu respectarea prevederilor legale din Codul Silvic şi utilizarea, astfel, a sumelor colectate pentru acest capitol de drumuri forestiere.
Se doreşte şi clarificarea cât mai rapidă, împreună cu RNP, a facturării cojii lemnului de lucru. „Coaja lemnului de lucru trebuie încadrată la pierderi, aşa cum se întâmplă în toate situaţiile de exploatare de materii prime. Se poate ţine evidenţa acestui volum de coajă, cu care se întregeşte volumul brut, dar contabilizarea valorică a unui deşeu poate genera interpretări în facturare, asa cum s-a şi văzut deja”.
Potrivit ASFOR, organizatorii de licitaţii (RNP sau ocoale de regim) trebuie să accepte că preţul real al masei lemnoase pe picior îl reglează doar licitaţiile cu strigare (nu în plic). Piaţa valorificării masei lemnoase pe picior este dată de licitaţiile cu strigare, acestea sunt, în fapt, „condiţiile de piaţă” din Codul Silvic.
ASFOR cere şi respectarea principiului transparenţei în stabilirea preţului de pornire la licitaţii, în special la ocoalele silvice de regim, dar şi la RNP, în cazul parchetelor proprii. Au fost cazuri când s-au stabilit preţuri de pornire nesustenabile, parchetele nu s-au licitat, dar ulterior au fost atribuite spre exploatare, fără a se afla dacă au fost negociate – aşa cum cere legea.
Alte solicitări ar fi ca în parchetele puse în valoare, situate în arii protejate, acordul custodelui să-l obţină Ocolul Silvic care emite autorizaţia de exploatare, precum şi clarificarea situaţiei drumurilor auto-forestiere din pădurile obştilor din zona Moldovei, drumuri care nu au fost preluate de obşti şi pentru întreţinerea lor nu pot fi alocate fonduri.

Cooperare pentru întocmirea unui model de „caiet de sarcini”
ASFOR îşi doreşte să colaboreze cu Regia Naţională a Pădurilor şi Asociaţia Administratorilor de Păduri pentru realizarea unui model cadru de „Caiet de sarcini”, care să cuprindă şi Contractul Cadru de vânzare a masei lemnoase, „având la bază principiile respectului între parteneri, a corectitudinii, a profesionalismului, în scopul comun al asigurării dezvoltării durabile a pădurilor”.
În urma discuşiilor din cadrul AGA, s-a ajuns la concluzia că certificarea pădurilor şi a întreg lanţului de custodie poate asigura trasabilitatea materialelor lemnoase, poate creşte nivelul de încredere a beneficiarilor şi a populaţiei în activităţile de exploatare şi industrializare a lemnului. De asemenea, se solicită şi eliminarea TVA la vânzarea lemnului de foc la persoane fizice, acest lucru putând contribui la diminuarea crizei lemnului de foc.
Membrii ASFOR îşi doresc să se creeze şi un Consiliului Naţional al Silviculturii în conformitate cu prevederile Codului Silvic, din acesta urmând să facă parte organizaţiile recunoscute în domeniu.