Turnul din care dacii priveau spre viitoarea Țară a Bârsei

 Una din cele mai ascunse cetăți din Brașov, Heldenburg – Cetatea Eroilor, de lângă Crizbav, va deveni accesibilă turiștilor. Primăria Crizbav a terminat primul drum de acces spre ruinele cetății, situate în Munții Perșani, la peste 1.000 de metri altitudine Cetatea Eroilor din Crizbav a rămas ascunsă de ochii curioșilor din cauza așezării sale neprietenești și a drumului greu accesibil. Cocoțate în Munții Perșani la peste 1.000 de metri, ruinele unei vechi cetăți teutone denumite Heldenburg se întrevăd printre copaci, pe cea mai înaltă stâncă din zonă. „Dacă nu luăm în calcul Măgura Codlei, asta este cea mai înaltă culme a munților Perșani. Cota 1104, la Crizbav”, ne spune primarul Crizbavului, Sorin Balași. La picioarele ei se așterne întreaga Țară a Bârsei, într-o splendoare cum de nicăieri nu mai poate fi văzută. Tocmai priveliștea i-a adus aici întâi pe sciți, apoi pe daci și în cele din urmă pe teutoni. Totuși, dacii au fost cei care au construit primii un turn de observație, cândva în secolul I î.e.n, pentru a sta cu ochii pe drumul care lega Branul de actuala secuime. „Este un punct de observație - care nu a fost scăpat din vedere indiferent de epoca istorică - căci oferea vizibilitate asupra întregii Țări a Bârsei. Prima locuire mai intensă a fost în prima Epocă a Fierului, sec X-IX î.e.n.”, ne spune prof. univ. dr. Florea Costea, specialist în arheologie daco-romană. Căutătorii de comori Profesorul Florea Costea a fost primul arheolog care a venit în aceste locuri pentru a face cercetări, în 1981. A descoperit inventar de la momente scitice, de secolul VI-V î.e.n., ba chiar și fragmente ceramice din Epoca Bronzului, din Neolitic. Turnul de observație era păzit de un șanț săpat în stâncă, peste care exista un pod. Cu siguranță, romanii au apucat să urce peste el, după incendierea cetății în timpul războaielor romane. Monezile cu chipul Împăratului Claudiu, descoperite aici, arată urmele romane din timpul contopirii celor două civilizații. De altfel, chiar și la poalele dealului, în zona Valea Mare, prin câmpurile cultivate acum cu grâu și porumb, țăranii mai trec cu plugul peste artefacte. Se spune că peste aceste câmpuri s-au dus mari bătălii. Unul din localnici, Mihail Irimia, este un pasionat de istorie și a reușit să strângă de-a lungul timpului o ladă de zestre plină de artefacte: monezi, unelte sau vase ceramice. Nu a dorit să ni le arate pe toate, ca să nu atragă atenția căutătorilor de comori. „S-a descoperit un gladius, eu am găsit o monedă romană de pe timpul lui Filip Arabul, undeva din anul 220. În orice caz, nimeni nu a căutat, mai puțin căutătorii de comori care și la Sarmizegetusa le caută cu detectoarele de metale. M-au întrebat și pe mine unde sunt, dar nu le-am zis nimic. Nu am chef ca aceste obiecte să ajungă în alte părți”, mărturisește Mihail Irimia. Arhitectură de secol XIII Irimia se laudă că oamenii locului au găsit tot felul de rămășițe strămoșești: de la săgeți cu vârful de piatră, la săbii romane, de la vase de lut la ceramică pictată. Ba chiar și două morminte de piatră, peste care acum câteva decenii au trecut plugul tractoarelor și le-au scos la lumină. Unul din ele ar fi ajuns la un muzeu din Sfântu Gheorghe, însă arheologii au infirmat această informație. Povești sau nu, cert este că actualele ziduri ale cetății nu sunt cele dacice. Sunt zidurile ridicate de teutoni, prin secolul XIII, după descălecarea în Țara Bârsei. „După toate documentele, mai ales cele scrise, se pare că toată cetatea a fost făcută de teutoni, căci la Feldioara era capitala lor. S-a întâmplat la începutul secolului XIII, când se modernizează și tehnica, și piatra folosită. Toate atestă o arhitectură de secol XIII”, a precizat Costea. Acces din trei drumuri europene Până acum doi ani, accesul la cetate era unul anevoios. Primăria Crizbav a reușit însă să lărgească poteca șerpuită prin pădure, realizând acum un drum practicabil de orice autoturism. Acum, primăria demarează proiecte pentru reamenajarea cetății. „Avem discuții la nivelul Ministerului Turismului pentru reamenajarea cetății. Așteptăm programe de finanțare pe acest segment. Apoi, vom veni în completare și cu alte propuneri de ofertă turistică”, a declarat Sorin Balași, primarul Crizbavului. Planurile de aducere la picioarele turiștilor a cetății nu se sfârșesc aici. În doi ani, turiștii vor veni aici direct de pe viitoarea Autostradă Transilvania. „Acest constructor se va apuca de lucrări, care vor fi finalizate, sperăm, până la sfârșitul anului viitor, cel târziu. Vom crea o legătură directă cu Dumbrăvița, cu viitoarea autostradă. Astfel punem în valoare și introducem în circuitul turistic acest edificiu. Având o ofertă turistică va crește și cererea și sperăm ca cererea să întreacă oferta. Adică sperăm ca numărul de vizitatori să fie mai mare ca numărul de locuitori din Crizbav”, a subliniat primarul. Turiștii vor avea accesibilitate în zonă pe trei artere: de la DE 60, 68 și inclusiv de la autostradă, adică arterele principale care traversează România. Vor putea să intre pe la Feldioara, pe la Satul Nou și pe la Dumbrăvița, pentru a ieși în zona turistică de la Valea Mare.