„Ursul cu casa lui, omul cu casa lui”

Prefectul Braşovului, Marian Rasaliu,  a anunţat luni, într-o conferinţă de presă organizată la sediul Regiei Publice Locale a Pădurilor (RPLP) Kronstadt Braşov, că va merge la Ministerul Mediului cu un dosar consistent, pentru a stabili împreună cu specialiştii ministerului un plan de rezolvare a crizei urşilor din judeţul nostru.

De trei ori mai mulţi
„Săptămâna aceasta voi avea o întâlnire cu toţi decidenţii şi aici vreau să-i amintesc pe cei de la Agenţia de Mediu, pe cei de la Garda de Mediu, jandarmi, primarii din localităţile afectate şi împreună vom stabili, în funcţie de ce s-a întâmplat până acum, care va fi cifra pe care o vom solicita Ministerului Mediului pentru recoltare (împuşcare – n.r.). În cursul acestei săptămâni voi merge personal la minister, pentru a prezenta toată documentaţia”, a anunţat prefectul. Acesta a afirmat că la nivel naţional, conform estimărilor, sunt în jur de 7.000 de urşi, cu 70% mai mulţi decât numărul optim. „În judeţul Braşov sunt de trei ori mai mulţi urşi decât numărul optim”, a mai spus prefectul, care nu a putut preciza câte exemplare sunt şi câte ar trebui să fie.
Prezent la conferinţa de presă, directorul RPLP Braşov, Dan Olteanu, a declarat că în fondul cinegetic pe care îl administrează regia ar trebui să fie 20 de urşi şi sunt în jur de 100.

Rata de reuşită a relocării - 25%
Reprezentantul Regiei Locale a Pădurilor, Dan Olteanu, a declarat că relocarea urşilor este o soluţie care poate fi eficientă numai în cazul exemplarelor tinere. „Noi am preluat în administrare fondul cinegetic în anul 2010. De atunci am relocat 32 de exemplare, inclusiv pui de 6 luni, pe care I-am dus la centrul de reabilitare de la Bălan. De exemplu, am dus o ursoaică la Baia Mare, dar aceasta a apărut în zonele locuite. Rata de succes în cazul relocărilor este de aproximativ 25% şi doar în cazul exemplarelor tinere, mai mici de 2 ani”, a declarat Olteanu. Acesta a amintit că până în anul 2015 exista o cotă de recoltare, stabilită în funcţie de evaluările administratorilor fondurilor cinegetice. „Noi am intervenit numai unde erau probleme. De altfel, un urs care apare în zonele locuite, estimat la 300 de puncte nu reprezintă un trofeu”, a precizat oficialul Regiei. Acesta a afirmat că, de multe ori, în localităţi ajung urşii tineri, care fug de urşii mai mari sau ursoaicele care îşi protejează puii. „Ursul are două obiective: hrana şi reproducerea. Urşii mai tineri sunt alungaţi din pădure de cei mai mari, aşa că ajung în localităţi, unde pot obţine hrana necesară. De asemenea, masculii au tendinţa de a ucide puii care nu sunt ai lor, pentru ca ursoaicele să intre în călduri. Pentru a-şi proteja puii, ursoaicele ajuns în localităţi”, a mai spus Olteanu.

Urşii problemă ar putea fi sterilizaţi
În viziunea reprezentantului Regiei Locale a Pădurilor Kronstadt, soluţia pentru rezolvarea crizei urşilor este simplă: „Ursul cu casa lui, omul cu casa lui”. De altfel, el a amintit că regia a pregătit un proiect pentru care va depune o cerere de finanţare europeană prin Programul Operaţional Infrastructura Mare. „Dosarul este pregătit şi aşteptăm deschiderea liniei de finanţare. Investiţia este estimată la un milion de euro. Proiectul prevede amenajarea, pe o suprafaţă de teren de 60 de hectare, a unui centru de reabilitare. Aici vor fi amenajate zone speciale pentru pui, pentru ursoaicele cu pui şi pentru masculii maturi. Este un proiect în premieră pentru România şi face parte din strategia naţională pentru specia urs. Tot în cadrul acestui proiect se va realiza o inventariere a urşilor, în baza probelor ADN. Cred că cea mai eficientă strategie este recoltarea urşilor care s-au obişnuit să intre în localităţi şi creează probleme. Puii şi sub-adulţii vor fi trataţi cât mai aproape de natural, ca să poată fi redaţi pădurii. În momentul în care vom avea exemplare care nu pot fi reabilitate, se va trece la alte măsuri, inclusiv, eventual, sterilizarea. Un urs care a venit toată viaţa la container  sau o ursoaică care şi-a dus cinci generaţii de pui acolo nu mai poate fi schimbat”, a explicat Olteanu.
De altfel, prefectul Braşovului a declarat că proiectul prezentat de Dan Olteanu este o soluţie pe termen mediu şi lung, care va completa strategia pe termen scurt, care presupune recoltarea unor exemplare.

Până să obţină aprobarea, urşii au dispărut
Pe de altă parte, Dan Olteanu a amintit că anul trecut a solicitat Ministerului Mediului derogarea pentru recoltarea a 2 exemplare de urs. „A venit aprobarea de la minister, noi am plătit taxa, dar nu au mai apărut urşii”, a declarat Olteanu. Totodată, el susţine că în astfel de cazuri, fiecare prefectură ar trebui să aibă la dispoziţie „o cotă”, iar când apar probleme, reprezentantul guvernului în teritoriu să aibă libertatea de a decide recoltarea unui exemplar.
În total, anul trecut, pentru judeţul Braşov a fost aprobată recoltarea a patru exemplare de urs.

Predealul, Hârseniul şi Fundata, pe lista localităţilor „călcate de urs”
La conferinţa de presă a participat şi primarul Comunei Hârseni, Mihai Oltean, care a precizat că în localitatea pe care o reprezintă urşii reprezintă o mare problemă. „În ultimele două săptămâni, ursul intră în fiecare seară în sat. Au fost distruse aproximativ 25 de familii de albine. De asemenea, urşii atacă câinii. Acum două zile, un om a ieşit în curte, crezând că sunt hoţii şi a dat nas în nas cu ursul. Noi facem goane de împingere, dar fără succes. Oamenii sunt terorizaţi şi spun că ne mănâncă urşii”, a declarat primarul.
Pe de altă parte, prefectul Braşovului a amintit de incidentul de la Predeal. „ Am avut săptămâna trecută un caz la Predeal, când un urs a atacat un cetăţean de 33 de ani. Dacă nu intervenea SMURD-ul în timp scurt putea fi mai grav”, a precizat reprezentantul Guvernului în teritoriu, care a amintit că şi reprezentanţii Primăriei Fundata se plâng de urşi.